Norvegia continuă să stabilească noi recorduri, fiindcă în 2021 vânzările de mașini 100% electrice au crescut cu 48%, astfel că ponderea acestor mașini a ajuns la două treimi din piață. Se văd roadele unui program demarat de guvern acum 15 ani, program ce a susținut puternic mașinile electrice, dar a ”penalizat” prin taxe mari mașinile pe benzină și motorină. Norvegia este un fel de ”laborator” pentru modelele electrice, dar foarte puține țări îi pot urma exemplul.
Piața totală a crescut cu peste 20% în Norvegia, ajungând la 170.000 de mașini, scrie Hotnews.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Tesla Motora a avut 11,5% din piața totală, fiind în premieră marca numărul unu, depășind Volkswagen.
Cum arăta în noiembrie topul mașinilor electrice
Tesla Model Y: 1,013 unități
Tesla Model 3: 771 unități
Volkswagen ID.4: 725 unități
Audi Q4 e-tron: 661 unități
Nissan Leaf: 655 unități
Cum a ajuns Norvegia aici
Țara scandinavă a decis acum 15 ani să transforme parcul auto și să ajute în mod eficient introducerea mașinilor electrice. În Oslo a început încă din 2008 crearea unei infrastructuri de încarcare, iar mașinile electrice au început să se vândă bine după 2010 când au apărut și modele precum Nissan Leaf și mai târziu Tesla.
Subvențiile și diversele scutiri de taxe au făcut ca mașinile 100% electrice să fie și cu peste 10-15.000 de euro mai ieftine decât prețul de lista și în acest fel, modele precum Tesla Model 3, Volkswagen ID 3 sau Nissan Leaf au ajuns să se vândă în câteva mii de exemplare/an fiecare, în timp ce în multe țări europene abia își găsesc câteva sute de clienți.
În același timp, mașinile convenționale pe benzină și motorină au fost ”ultra-taxate” și aceste modele au ajuns în unele cazuri să coste și cu peste 20.000 de euro mai mult decât în alte țări europene. Taxa de import este de câteva mii de euro, TVA-ul este de 25% și, în aceste condiții, mașinile diesel sau pe benzină devin neatractive. În plus, costurile de utilizare sunt de câteva ori mai mici la o mașină electrică. Rămâne însă un mare dezavantaj; autonomia care la mașinile electrice ceva mai ieftine este de sub 250 km (micșorată și de clima rece a țării).
În afară de subvenții, cumpărătorii de electrice sunt scutiți și de taxa la cumpărare, care poate depăși 25% din valoarea vehiculului și au o mulțime de gratuități zi de zi: parcare în centrul orașului, scutiri de taxe la intrarea în tuneluri și pe ferryboat și dreptul de a merge pe banda de autouz. Într-o țară cu autostrăzi, tunele și tarife mari de parcare, aceste scutiri pot aduce, arată unele calcule, chiar și economii de peste 8.000 de euro/an, dar media este cam la 3.000 - 4.000 de euro.
Norvegia a ales această cale și fiindcă are o mulțime de râuri și de hidrocentrale, peste 98% din energia electrică fiind produsă de acestea la un cost foarte mic și într-un mod cu adevărat curat. Având electricitate ieftină, Norvegia își poate permite să încurajeze mașinile electrice mult mai mult decât țările unde electricitatea este obținută din combustibili fosili, deci nu prea ecologic.
Modelul norvegian nu ar avea succes în majoritatea țărilor fiindcă nu ar fi posibilă introducerea rapidă a unor taxe uriașe pentru mașinile pe benzină și motorină.
În plus, prea puține țări pot produce energie electrică la un cost atât de mic precum Norvegia, astfel că nu ar fi viabil.
În Norvegia, statul a avut și bugetul necesar pentru a investi într-o rețea amplă de stații de încărcare, model care nu a fost până acum urmat de mai mult de câteva țări. Nu în ultimul rand, norvegienii au un nivel de trai extrem de bun și își permit mașini mai scumpe decât est-europenii, de exemplu, pentru scandinavi mașina electrică fiind în multe cazuri al doilea vehicul personal. Multe familii aleg mașina electrică pentru a parcurge distanțe mai scurte, pentru a merge la serviciu, ideea fiind să profite de scutirile de taxe de drum și de parcare, pentru a face economii. Pentru vacanțe și alte deplasări lungi, norvegienii folosesc în general SUV-uri convenționale.
