Asociația Română pentru Cercetare Strategică Avansată, Nanotehnologii și Tehnologii Cuantice (ARCSANTQ) a relansat programul ARO, prin care va renaște brandul auto tradițional românesc.
Proiectul este condus de ing. Eduard Costache – membru al Asociației – și își propune să revigoreze emblematicul brand ARO Câmpulung-Muscel, recunoscut în peste 100 de țări pentru capacitățile sale off-road, conform Business Review.
Potrivit reprezentanților ARCSANTQ, e-ARO 25 NEXT GENERATION nu este o simplă modernizare, ci un proiect complet nou, cu un design nou semnat de casa de design italiană Granstudio, dezvoltat pe o platformă structurală heavy-duty aliniată la cele mai recente cerințe de electromobilitate strategică.
Proiectul e-ARO 25 a fost deja înregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci), potrivit președintelui ARCSANTQ, Dan Hazaparu.
Conform analizei preliminare a ARCSANTQ, o producție anuală de 10.000 de unități ar putea genera peste 1 miliard de RON contribuție anuală la bugetul de stat.
În principal, ARO este dezvoltat pentru varianta sa militară, permițând montarea de echipamente specifice - capacitatea NATO - dar va exista în paralel și o variantă civilă. Demersul își propune lansarea sa pe piață la cele mai competitive prețuri.
ARCSANTQ este o structură de consorțiu care reunește o gamă largă de actori din sectoarele strategic, academic și industrial, având ca scop conectarea cercetării avansate cu implementarea industrială. Printre membrii inițiali și promotorii asociației se numără instituții și autorități de stat precum Academia Română (fiind un partener esențial, inclusiv prin președinții secțiilor sale științifice), MApN, RENAR (Organismul Național de Acreditare din România), diverse institute de cercetare specializate și universități tehnice și economice.
Sunt asociate și firme private precum Wing și IBN.
Fabrica ARO (Automobile Române) a început producția de vehicule off-road la Câmpulung Muscel în 1957 cu modelul IMS-57. Marca a devenit celebră la nivel mondial odată cu lansarea emblematicei serii ARO 24 în 1972, simbol al robusteții și capacităților off-road, exportată în peste 100 de țări.
După 1989, fabrica a intrat în declin, iar producția s-a oprit definitiv la începutul anilor 2000 în urma unei privatizări controversate.
Brandul ARO a fost folosit și de Nicolae Ceaușescu.
ANAF a lansat inclusiv vânzarea la licitație a unei mașini folosite în trecut de Nicolae Ceaușescu, după ce la o primă încercare nu a reușit să atragă cumpărători.
Automobilul Aro 304 aparținea omului de afaceri Ovidiu Tender, de la care statul încearca să recupereze bani după ce acesta a fost condamnat în 2015 la 12 ani și șapte luni de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul Carom.


















