Marea majoritate a aeroporturilor regionale a înregistrat anul trecut o redresare economică lentă, dar cu tendință clară de revenire, în timp ce 3 aeroporturi regionale din cele 13 au cunoscut o redresare economică dinamică, relevă date guvernamentale analizate de Profit.ro.
De ce este important: În contextul pandemiei de COVID 19, sectorul transporturilor se numără printre cele mai grav afectate întrucât pasagerii au renunțat la călătorie pentru că nu și-au mai dorit acest lucru sau nu au mai fost autorizați să călătorească. Numărul pasagerilor a scăzut dramatic în anul 2020, față de numărul înregistrat în anul 2019, din cauza pandemiei de COVID, situație care s-a menținut relativ și în anul 2021, dar cu un trend crescător.
De asemenea interesant: Guvernul a acordat ajutoare importante de la buget pentru aeroporturile regionale, afectate în urma pandemiei, și, ca urmare, numărul de angajați a fost păstrat relativ constant.
În urma analizei indicatorilor privind numărul de pasageri, curse interne și externe, valoarea investițiilor, rezultatul brut la sfârșitul anului 2021, autoritățile guvrnamentale arată că aeroporturile regionale pot fi grupate în trei categorii.
Aeroporturi regionale unde a fost înregistrată o redresare economică dinamică: Cluj, Timișoara, lași.
Potrivit sursei citate, aceste aeroporturi și-au dovedit viabilitatea și eficiența economică. Au un bazin potențial de călători mai mult decât încurajator și în același timp reprezintă și centre de dezvoltare economică și universitare puternice.
Cele 3 aeroporturi vor avea o dezvoltare cu sau fără sprijin guvernamental. Pe anumiți indicatori și-au revenit (au recuperat) și chiar au depășit nivelurile de dinainte de pandemie.
Conform autorităților, ar fi recomandabil ca aceste aeroporturi să aibă ca prioritate de finanțare atragerea de fonduri structurale oferite de Uniunea Europeană sau de alți donatori.
Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj ocupă locul 1 între aeroporturile regionale din România, respectiv locul 2 în topul aeroporturilor din România, după Compania Națională Aeroporturi București, prin raportare la numărul de pasageri și al curselor interne și externe operate. La sfârșitul anului 2021 , Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj a fost desemnat, în premieră pentru România, cel mai bun aeroport din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri anual, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Galei anuale ACI Europe Awards, desfășurată la Geneva.
Aeroporturi regionale care au redresare economică lentă, dar cu tendință clară de revenire: Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava, Arad, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureș.
Tendința de revenire la aceste aeroporturi se bazează pe ameliorarea tuturor indicatorilor analizați.
”Multe dintre acestea sunt eclipsate de cele 3 aeroporturi regionale din prima grupă, care au capacitate de absorbție a pasagerilor și din arealul acestora”, indică documentul citat.
E vorba de aeroporturi care pentru o revenire mai rapidă pot fi sprijinite în continuare din fonduri publice, atât pentru susținerea activității de operare cât și pentru secțiunea dezvoltare.
Guvernanții arată că aceste aeroporturi trebuie să își completeze veniturile proprii și din atragerea de fonduri structurate oferite de Uniunea Europeană sau de alți donatori, dar și cu un sprijin din fonduri publice.
Aeroportul "Delta Dunării” Tulcea
Acesta înregistrează cel mai mic trafic de pasageri și are cele mai puține curse operate, atât interne cât și externe. Ca urmare, guvernanți arată că este necesară regândirea strategiei de dezvoltare, în deplină concordanță cu strategiile județene cu impact asupra turismului.
”Acest aeroport este într-o situație specială. El a fost neviabil, atât înainte de pandemie, cât și în perioada pandemiei. Fără sprijin din fonduri publice nu poate supraviețui”, arată documentul citat.
Cu toate acestea, aeroportul din Tulcea este aeroportul care are potențialul cel mai mare de creștere rapidă având în vedere potențialul turistic extraordinar pe care îl are în arealul de funcționare, și anume Delta Dunării, consideră autoritățile, care mai cred că trebuie demarate de urgență discuții cu operatorii de turism, în mod special cu cei care pot aduce turiști străini.
”Se impune implementarea Strategiei de promovare a aeroportului, cu accent pe traficul turistic, în special, pentru o perioadă prin curse charter, facilități de transport de la aeroport (terestru și naval) către unitățile de cazare.
Se impune și realizarea unor campanii de promovare în parteneriat cu operatorii de turism, cu operatorii aerieni și spotteri locali pe canalele de social media privind companiile aeriene și cele de turism”, se mai spune în analiză, care subliniază că aeroportul este total dependent de succesul dezvoltării turistice
Potrivit Programului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, necesarul total de finanțare pentru sectorul aerian se ridică la suma de 2,794 miliarde euro.
Guvernanții susțin că pandemia nu a afectat interesul investițional, așa că vor realiza analize individuale pentru fiecare aeroport, cu propuneri strategice de îmbunătățire și dezvoltare a activității aeroportuare pentru fiecare aeroport.
