Prin realizarea celor 12 fabrici, România a realizat 133% din ținta actuală.
Cele 12 instalații finalizate permit reciclarea mai multor categorii de deșeuri, printre care plastic, sticlă, textile, metale neferoase, anvelope uzate, precum și deșeuri provenite din construcții și demolări.
Pentru programul finanțat inițial prin PNRR au fost semnate, în aprilie 2025, 26 de contracte, cu o valoare totală de aproximativ 670 milioane de lei. Numărul contractelor semnate reprezintă portofoliul inițial al investiției și nu trebuie confundat cu ținta revizuită a jalonului sau cu numărul instalațiilor finalizate.
În urma revizuirii PNRR, finanțarea pentru 13 dintre contractele inițiale, în valoare totală de peste 312,5 milioane de lei, a fost preluată din bugetul Fondului pentru Mediu, astfel încât proiectele să poată fi continuate. Acestea sunt implementate în 12 județe: Brașov, Buzău, Giurgiu, Botoșani, Dâmbovița, Covasna, Călărași, Iași – două proiecte, Maramureș, Constanța, Suceava și Neamț.
Separat de investiția finanțată inițial prin PNRR, Administrația Fondului pentru Mediu susține dezvoltarea capacităților de reciclare și prin programul național „Fabrici de reciclare”. Din bugetul Fondului pentru Mediu sunt finanțate 16 contracte, cu o valoare totală de peste 271,3 milioane de lei.
Proiectele sunt implementate în 13 județe: Maramureș, Dâmbovița – două proiecte, Suceava, Neamț, Buzău, Prahova – trei proiecte, Vâlcea, Harghita, Dolj, Giurgiu, Constanța, Teleorman și Ialomița.
Prin aceste investiții sunt susținute activități precum recuperarea materialelor reciclabile sortate, fabricarea produselor din material plastic, sticlă, metale, materiale textile și cauciuc, recuperarea materialelor din deșeuri și tratarea deșeurilor nepericuloase.
În cadrul schemei inițiale de finanțare, valoarea ajutorului de stat acordat unui beneficiar a fost cuprinsă între 500.000 de euro și maximum 8,4 milioane de euro pentru fiecare proiect, iar intensitatea sprijinului a putut ajunge până la 75% din cheltuielile eligibile, în funcție de regiunea în care este realizată investiția.
La nivel național, 20.716 ha de terenuri împădurite și reîmpădurite au procese-verbale finale și au fost verificate de Gărzile Forestiere, față de ținta PNRR de 18.000 ha.
Gradul de realizare a acestei ținte este de peste 115%.
Totodată, au fost realizate 13 ha de păduri urbane, ceea ce înseamnă îndeplinirea integrală a țintei asumate și au fost finalizate 109 pepiniere, cu 19 mai multe decât ținta de 90 prevăzută în PNRR.
„Am depășit cu peste 2.700 de hectare ținta asumată prin PNRR și am ajuns la 20.716 hectare împădurite sau reîmpădurite. Am realizat integral și ținta de 13 hectare de păduri urbane și am finalizat 109 pepiniere, față de 90 asumate.
Sunt rezultate concrete, obținute într-un ritm susținut, care contribuie la protejarea solului, un aer mai curat și creșterea rezilienței în fața secetei, caniculei și inundațiilor”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Alocarea PNRR pentru campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, a fost de aproximativ 307 milioane de euro. Alte 50 de milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea capacităților moderne de producere a materialului forestier de reproducere.
Cele mai mari suprafețe împădurite au fost realizate în județele Dolj – 3.116,7 ha, Constanța – 2.275,2 ha, Galați – 1.547 ha și Botoșani – 1.420 ha.
"În momentul de față avem o Gardă Forestieră care a scos la iveală un număr record de tăieri ilegale, chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal, într-o singură zonă.
Pentru această suprafață, dreptul de proprietate a fost reconstituit în anul 2002 în favoarea Composesoratului Ojdula.
În urma descoperirii în arhive a unor documente ce relevau faptul că cele 2.571 hectare pădure au fost expropriate cu justă și prealabilă despăgubire și nu au fost confiscate abuziv de stat în anul 1948, juriștii Ministerului Finanțelor, în anul 2018, au inițiat o acțiune în instanță pentru anularea titlurilor de proprietate.
La acest demers s-au alăturat și juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prin Hotărârea nr. 673 din 17 septembrie 2024, Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus anularea titlurilor de proprietate, a proceselor-verbale de punere în posesie și a cărților funciare aferente Composesoratului Ojdula.
Împotriva acestei hotărâri a fost formulat apel, însă, Tribunalul Covasna, prin Decizia nr. 123 din 19 februarie 2026, a respins apelul ca nefondat. Astfel, hotărârea Judecătoriei Târgu Secuiesc a devenit definitivă.
Prin acest demers juridic, a fost posibilă readucerea, după aproape un sfert de secol, în proprietatea publică a statului a celor 2.571 de hectare de fond forestier.
În ultimii ani, prin acțiuni susținute în instanță, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a contribuit la menținerea sau recuperarea unor suprafețe importante de fond forestier, în vederea protejării patrimoniului forestier al statului.
Romsilva a câștigat la începutul lunii un proces la Bacău pentru zeci de mii de hectare de pădure.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut decizia definitivă favorabilă în dosarul având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier, administrate de Direcția Silvică Bacău.
Prin Decizia nr. 4 din 09.02.2026, pronunțată în rejudecarea revizuirii de către Tribunalul Mureș, instanța a respins recursul și cererea de revizuire formulate de către Gheorghe Paltin Sturdza și a admis apărările Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, dispunând menținerea suprafeței de pădure în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Decizia este definitivă.
Suprafața vizată, cu o valoare estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, include trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești și face parte din fondul forestier proprietate publică a statului.
Acțiunile juridice au urmărit anularea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiar, precum și protejarea patrimoniului forestier național, în deplină conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Dosarul a fost instrumentat de consilierii juridici ai Romsilva, atât de la nivel central, cât și de la nivelul Direcției Silvice Bacău.
Dosar rejudecat după 20 de ani
În vara lui 2025, Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire formulată de juriștii Romsilva și a desființat decizia prin care erau retrocedate un total de 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, în valoare de 300 milioane de euro.
În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu și alte 13 persoane au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău.
În 9 mai 2018, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de ICCJ la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul retrocedărilor de păduri din Bacău.
În același dosar, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, acuzat de consituirea unui grup infracțional orgaizat și de spălarea banilor, a fost achitat.
