Europarlamentarul Rareș Bogdan a declarat în Parlamentul European, că la Consiliul European din 23-24 martie trebuie să se decidă plata unor compensații pentru ”fermierii care au pierdut enorm” după declanșarea invaziei Rusiei in Ucraina.
”Producătorii români au calculat o pierdere de 200 de milioane de euro, dar mai sunt și Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Ajutorul acordat de Uniune Ucrainei de la începutul războiului trebuie sa continue”, a declarat Bodan, într-un discurs ținut în Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. La ședința plenului au participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și preșeintele Consiliului European, Charles Jean Michel, arată G4Media.
”Nu faceți din drama fermierilor români un al doilea Schengen refuzat pe nedrept pentru Romania!
Consiliul din 23-24 martie este obligat să decidă plata unor compensații pentru fermierii care au pierdut enorm dupa declansarea invaziei Rusiei in Ucraina. Producătorii români au calculat o pierdere de 200 de milioane de euro, dar mai sunt și Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Ajutorul acordat de Uniune Ucrainei de la începutul războiului trebuie sa continue.
Trebuie să sprijinim în continuare, și mai mult, lupta ucrainenilor de a-și scoate țara de sub amenințarea unui tiran. Ei mor să ne apere și pe noi, iar dacă Ucraina cade, nu suntem în siguranță. Dar Uniunea nu-i poate lăsa pe niciunii din cetățenii ei in abandon, adica nici pe fermierii romani! Trebuie sa găsiti o soluție! Fermierii români o așteaptă, au dreptul la ea! Si pana la urma competitivitatea nu inseamna si cereale de calitate in Europa?
Sunt aceiași români jigniți cumplit atunci când li s-a refuzat accesul deplin în Schengen. Am atras atenția că, dacă instituțiile europene alimentează, prin decizii greșite, nemulțumirile populatiei, valul de euroscepticism va creste iar extremistii vor exulta.
Acum 8 ani, romanii erau cei mai eurooptimiști, adică 68%, când media europeană era de 54%. Acum, post decizie complet nedreapta pe extinderea Schengen, au devenit cei mai europesimiști: 46%, față de media europeană, care este de 62%. Este o tendință care a început în timpul pandemiei, când România a fost teren de joacă al dezinformării rusești si a explodat post decizie Schengen din luna decembrie.
Excelențele voastre, nu abandonați România, suntem un stat-cheie pentru apărarea frontierei NATO și UE!”
Războiul din Ucraina a avut o influență negativă asupra agriculturii românești, cu implicații care încă nu pot fi cuantificate, iar fermierii se află în prezent într-o situație extrem de delicată, respectiv „cu magaziile pline și cu conturile goale”, a declarat la sfârșitul lunii februarie ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Potrivit țărilor din estul UE, grânele ieftine din Ucraina cauzează tot mai multe probleme pentru agricultori. Facilitarea comerțului cu Ucraina în timpul războiului de agresiune rusesc a făcut ca semnificativ mai multe furaje și alimente din Ucraina să ajungă în special în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, după cum reiese dintr-un document comun al acestor țări UE.
„În prezent, există tot mai multe indicii că această creștere, dacă nu este controlată, ar putea crea dificultăți serioase pentru producătorii UE din sectorul agricol”, se arată în documentul citat de Die Presse.
Miniștrii agriculturii din țările UE discută despre această consecință a războiului și despre posibilele soluții în cadrul unei reuniuni programate luni la Bruxelles. Potrivit celor șase țări, efectele în sectorul cerealelor sunt deosebit de semnificative.
Fermierii susțin că anul trecut importurile de porumb din Ucraina în țările vecine din UE au crescut de la câteva mii de tone la câteva milioane de tone, comparativ cu anii precedenți.
Pentru a evita ca mari cantități de cereale din Ucraina să fie pierdute pe piața mondială din cauza războiului, UE a creat așa-numitele „Solidarity Lanes”, facilitând astfel rutele de transport și controalele la frontieră pentru produsele din țara est-europeană. Cu toate acestea, după cum se dovedește acum, o parte din grânele ucrainene nu au ajuns pe piața mondială, ci au împins produsele naționale în afara piețelor naționale ca hrană ieftină pentru animale, se plâng țările din Europa de Est menționate mai sus, se arată într-o analiză publicată de ziarul austriac Die Presse la sfârșitul lunii ianuarie.
