Consumul de pește și produse din pește în România, în intervalul 2016 - 2019, a fost acoperit, în proporție de peste 80% din surse externe (importuri și achiziții intracomunitare), arată un audit al Curții de Conturi, potrivit căruia producția sub potențial a fost cauzată de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, de faptul că nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%.
Mai mult, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni, flotă care în anul 2019 era alcătuită din 166 de nave și ambarcațiuni. Curtea de Conturi recomandă astfel Ministerului Agriculturii să elaboreze o Strategie de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027, scrie News.ro.
Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii în perioada 2016 -2019. Entitățile auditate au fost Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA și Agenția Domeniilor Statului (ADS).
Potrivit Raportului de audit, producția națională de pește obținută din pescuit și acvacultură a înregistrat, în intervalul analizat, un nivel scăzut față de potențialul de producție și de piață al României.
"Principalele cauze ale producției sub potențial: nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%; productivitatea la hectar redusă, obținută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivității piscicole a mediului natural; lipsa producției din acvacultura marină; slaba performanță a operatorilor economici, care dețin ambarcațiuni și dotări insuficiente și învechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat", relevă raportul.
În perioada auditată, consumul de pește și produse din pește a fost acoperit în proporție de peste 80% din surse externe (importuri și achiziții intracomunitare). Producția națională de pește, obținută din pescuit și acvacultură, a oscilat în perioada 2016-2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 și 20.472 de tone în 2018.
În clasamentul producției din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producție de 12.605 de tone (0,97% din producția UE). În anul 2017 România a coborât pe locul 18, cu o producție de 12.798 de tone (0,93% din producția UE). Astfel, cele două poziții pierdute au fost ocupate de Bulgaria și Malta, care au înregistrat creșteri semnificative ale producției interne, de aproximativ 26% față de anul precedent.
"Este de menționat faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni", mai arată Curtea de Conturi.
Concluzia generală a Raportului este aceea că entitățile publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanța activităților de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale și acvacultură.
Dintre recomandările auditorilor cuprinse în Raportul de audit se menționează: elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027 și supunerea acesteia spre aprobare; realizarea unei analize privind reorganizarea activității de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, și nominalizarea unei autorități unice, la nivel național, care să asigure administrarea performantă și exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României; întreprinderea demersurile necesare, de către MADR și ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creșterea capacității flotei naționale de pescuit.
Curtea de Conturi mai recomandă și identificarea și catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor, precum și efectuarea de către MADR și ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină și a accesului la aceasta.
Se propune totodată și includerea în programul de activitate al Direcției Inspecție Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acțiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali.
Curtea de Conturi mai recomandă și efectuarea unei analize, de către MADR și ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali și pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producția de pește și promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.
