UE studiază, neputincioasă, cum să evite foametea din cauza blocadei rusești a porturilor de la Marea Neagră și a sancțiunilor asupra Moscovei.
Cerealele au devenit o armă puternică de război pentru Vladimir Putin. Blocada porturilor de la Marea Neagră împiedică mișcarea cerealelor recoltate în Ucraina, stârnind temeri de foamete în cele mai vulnerabile părți ale planetei. Țara invadată de Rusia este considerată unul dintre principalele grânare ale lumii. Kievul a intrat 27.000 de milioane de produse agricole în 2021. 90% din exporturi s-au făcut prin Marea Neagră, în special prin portul Odesa, ale cărui nave nu mai pot transporta cereale acum. În plus, atacurile rusești au făcut ca împrejurimile portului să fie pline de mine subacvatice, ceea ce face nesigură navigarea. Potrivit datelor de la think tank-ul Bruegel, împreună, Rusia și Ucraina exportau 12% din cerealele vândute în lume, arată Rador.
Înainte de război, uleiul de floarea soarelui ucrainean reprezenta 49,6% la sută din volumul comerțului global. Porumbul reprezenta 15,3%, orzul, 12,6% și grâul, 10%. De asemenea, nu trebuie subestimate nici culturile rusești: procentul de grâu a fost de 24,1%; ulei de floarea soarelui, 23,1%; floarea soarelui, 19,6% și orz 14,2%. În plus, Moscova este, de asemenea, un exportator cheie de îngrășăminte, dar a încetat să le comercializeze ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA și UE. ONU estimează că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa.
Conform Bruegel, boom-ul prețurilor din cauza războiului a provocat deja restricții la export echivalente cu 16% din cerealele vândute la nivel global, ceea ce înseamnă că s-au depășit pragurile înregistrate după criza alimentară din 2007-2008. La acestea se adaugă politicile protecționiste ale unor țări. De exemplu, India a decis să interzică complet exporturile de grâu la jumătatea lunii mai, rezultând o creștere a prețului cu 6% în cele 24 de ore de la anunțarea măsurii.
Pentru a atenua situația, Executivul comunitar a propus implementarea unor coridoare de transport feroviar, fluvial și rutier, care presupun rute alternative către porturile Mării Negre. Dar experții consideră că vorbim mai degrabă de intenții bune, decât de soluții viabile. Un ac într-un car cu fân.
Potrivit lui Mike Lee, directorul firmei de consultanță Green Square Agro, chiar și cu aceste rute alternative, doar o sumă echivalentă cu mai puțin de 20% din total poate fi scoasă din țară. Principala problemă este lipsa infrastructurii fizice. O lipsă pentru care nu vede o soluție pe termen lung, scurt sau mediu. „Investitorii privați nu vor risca să pună bani, iar autoritățile publice vor avea nevoie de ani de zile”, explică el, subliniind totodată că varianta transferului cerealelor în portul Constanța, din România, nu pare să aibă șanse de succes datorită capacității reduse a navelor.
Președintele francez Emmanuel Macron a mai propus revigorarea rutelor feroviare care leagă Odesa de Dunăre prin România, întrucât nu este încrezător că va ajunge la un pact cu Putin. „Suntem în proces de a crea un fel de punct de legătură în care să putem exporta aceste cereale mult mai puternic, mai rapid și mai masiv decât facem astăzi”, a explicat președintele francez. În ciuda optimismului chiriașului de la Elysée, surse diplomatice europene recunosc dificultatea. Înainte de război, Ucraina obișnuia să exporte între 5 și 6 milioane de cereale pe lună, în timp ce opțiunile care sunt acum pe masă au în vedere doar aproximativ două milioane.
Guvernul lui Pedro Sánchez a anunțat, de asemenea, o inițiativă de a scoate 8.000 de tone de cereale din Ucraina. Acest proiect, condus de Spania și la care vor participa Polonia, Luxemburg și Franța, își propune să creeze un coridor feroviar care să lege Ucraina de porturile Tarragona, Barcelona și Cartagena. O inițiativă cu un puternic conținut simbolic, dar de anvergură limitată, întrucât surse diplomatice estimează că în acest moment sunt blocate 20 de tone de cereale în portul Odesa.
În cadrul propunerilor care vizează coridoarele europene, capitalele au luat în considerare și posibilitatea trimiterii unei misiuni navale care să faciliteze deblocarea porturilor și să servească drept escortă cargourilor ucrainene care încearcă să plece din Marea Neagră. Deși negocierile dintre Bruxelles și ONU continuă, nu au fost încă anunțate măsuri concrete. Summitul NATO de la Madrid a abordat și această problemă, dar fără a produce rezultate tangibile.
