În timp ce miniștrii lor de interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalți colegi din UE pentru a discuta despre migrație la o reuniune informală, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta pe aceeași temă. Ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României și Bulgariei la Schengen și par să fie în continuare pe aceeași lungime de undă, menținându-și poziția, relatează presa austriacă.
Cancelarul Nehammer și premierul Rutte au subliniat legăturile strânse dintre Austria și Olanda. "Suntem uniți în obiecția noastră față de extinderea Schengen în acest moment", a anunțat cancelarul austriac, citat de „Kronen Zeitung”.
Țările de Jos și Austria doresc să ceară împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lunii viitoare. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf. "S-a așteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta", a menționat el, potrivit News.ro
Premierul olandez Mark Rutte a declarat în timpul vizitei sale la cancelarul Karl Nehammer că a constatat "un consens în formare" în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiații în 2016, a fost mai ușor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin și repatrierile. "Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin", a cerut Rutte, altfel "Schengen nu va supraviețui", a avertizat premierul olandez.
La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria și Grecia pentru protecția frontierelor externe ale UE. Nehammer a spus că Austria, ca și Olanda, a avut aceleași probleme cu transferul refugiaților.
Austria și Olanda s-au opus în decembrie aderării Bulgariei la Schengen, în timp ce în cazul României, numai Austria a obiectat, însă cele două țări sunt tratate la pachet.
Nehammer a acuzat Comisia Europeană, care nu dorește să finanțeze garduri la frontiere, că are o "abordare ideologică" a problemei. Direcțiile pentru protecția frontierelor externe ale UE includ și măsuri de construcție. Nu este "corect ca Bulgaria să fie lăsată singură cu costurile", pentru că în realitate, polițiștii de frontieră bulgari protejează și frontierele Austriei și Olandei. "Aceasta nu este o chestiune ideologică, ci una pragmatică", a spus Nehammer. "Trebuie să fii flexibil și creativ. De asemenea, este necesară finanțarea echipamentelor tehnice, a personalului și a dronelor. Este esențial ca țări precum Bulgaria și România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat nu este o barieră", a punctat cancelarul austriac.
"Dacă vrem ca UE să rămână un refugiu sigur pentru refugiați, trebuie să ne asigurăm că numărul acestora este gestionabil", a declarat la rândul său premierul Rutte. Este clar că sunt necesare mai multe măsuri de gestionare a frontierelor externe, a spus el. Cu toate acestea, Rutte a susținut că nu trebuie să i se spună Comisiei Europene ce să finanțeze - o remarcă ce aparent pare să fie o săgeată la adresa interlocutorului său austriac.
Zilele trecute, în timpul unei vizite efectuate luni la granița bulgaro-turcă, Nehammer a cerut fonduri UE în valoare de două miliarde de euro pentru extinderea gardului de frontieră al Bulgariei. În conformitate cu sistemul Dublin, prima țară în care ajunge un refugiat este responsabilă pentru procedurile de azil, însă, în practică, sistemul nu a funcționat în mod adecvat în UE.
„Veto-ul Austriei la Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii miniștrilor de interne ai UE de la Stockholm, dar încă de săptămâna trecută a fost clar că reprezentanții țărilor blocate, România și Bulgaria, vor folosi partea bilaterală a reuniunii pentru a discuta această problemă controversată cu ministrul de interne Gerhard Karner. Se spune că starea de spirit nu a fost entuziasmantă, dar cel puțin se apropiaseră mai mult în domenii de posibilă cooperare. Ar putea exista mai multă cooperare polițienească în lupta împotriva traficanților, mai mult schimb de informații și de echipamente tehnice, după caz”, a scris, la rândul său, cotidianul „Kleine Zeitung”, care precizează că Bruxelles-ul se împotrivește finanțării construcției unor garduri.
