Comisia Europeană, prin Direcția Generală Competiție, a transmis ambasadorului României la Uniunea Europeană o scrisoare în care arată că noile modificări aduse în Parlamentul României cu privire la funcționarea Consiliului Concurenței, prin care actuala conducere va fi schimbată fără un alt motiv decât intrarea în vigoare a noii legi, ar încălca independența autorității de concurență, stabilită la nivel de directivă europeană. În acest context, Comisia Europeană arată că, în funcție de forma finală a noii legi, va analiza cu atenție posibilitatea declanșării procedurii de infringement împotriva României, relevă documentul analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
De ce este important: După cum a relatat Profit.ro, PSD și PNL au ajuns la un compromis cu privire la procedura de numire a membrilor conducerii Consiliul Concurenței, care în prezent sunt numiți prin decret prezidențial. Astfel, plenul Consiliului Concurenței este majorat de la 7 la 11 membri, numiți prin hotărâre a Parlamentului, dar 2 membri vor fi la propunerea președintelui României, 4 la propunerea Senatului, iar alți 5 la propunerea Camerei Deputaților, pentru un mandat ce va putea fi reînnoit o singură dată. Modificările au fost adoptate de deputați, iar conform proiectului, după ce vor trece și de senatori și legea va fi promulgată, vor fi demarate procedurile pentru ”numirea membrilor Consiliului Concurenţei”, actualii membrii putând fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţii.
De asemenea important: Astăzi, membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări poate avea loc doar cu condiția prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
Istoria disputei privind numirea în Consiliul Concurenței
Guvernul condus de Ludovic Orban a modificat, în ianuarie 2020, prin ordonanță de urgență, Legea concurenței în așa fel încât mandatul conducerii Consiliului Concurenței să poată fi reînnoit fără limită.
Majoritatea PSD de la acea dată a reușit însă, în aprilie, să impună în Senat, cameră decizională a Parlamentului în acest caz, o nouă formă a legii, astfel încât președintele României să fie eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului.
Proiectul respectiv a fost sesizat pentru neconstituționalitate de către Guvern, PNL și USR, iar apoi de șeful statului.
PSD a mai impus însă, la finele lunii iunie, adoptarea din nou în Senat a unui alt proiect de lege cu aceleași prevederi. Ulterior, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire și la acest proiect.
În octombrie 2020, Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate, iar în luna nioembrie a aceluiași an, șeful statului a solicitat Parlamentului reexaminarea proiectului, invocând impunerea unor condiții discutabile pentru numirea șefului Consiliului Concurenței.
Mandatele actualului șef al Concurenței
Până la ordonanța Guvernului Orban, legea prevedea că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Guvernul Orban a stabilit, prin ordonanța din ianuarie 2020, că numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței sunt pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, deci fără o limită.
Modificarea a apărut cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Acesta fusese reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
Bogdan Chirițoiu a primit un nou mandat de 5 ani (al treilea) la șefia Consiliului Concurenței, prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis, în iunie 2021. Prin urmare, mandatul său ar expira în 2026.
Noua formă a legii
Acum, PSD și PNL s-au înțeles și au votat în Camera Deputaților noua formă a legii, care aduce modificări modului de numire și funcționare a conducerii Consiliului Concurenței.
Astfel, conform proiectului amendat și votat în Camera Deputaților, Plenul Consiliului Concurenței va crește de la 7 la 11 membri, și anume un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurență (față de 4 în prezenți), numiți prin hotărâre a Parlamentului la propunerea:
a) Senatului - 4 membri;
b) Camerei Deputaţilor – 5 membri;
c) Preşedintelui României – 2 membri.
Deputații au mai stabilit că durata unui mandat este de 5 ani, ca și acum, dar cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată, nu fără limită, ca în prezent. Legea nu prevede însă vreo interdicție pentru desemnarea din nou a unui fost membru al plenului Consiliului pentru această funcție.
În final, deputații au stabilit că: ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege”.
Opoziția, printr-un amendament formulat de USR, ceruse ca procedurile să aibă loc doar pentru funcțiile vacante, dar majoritatea PSD-PNL a respins propunerea.
Obiecțiile Comisiei Europene
Comisia este preocupată de faptul că în 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi vor fi demarate procedurile menționate privind numirea membrilor Consiliului Concurenței.
”Înțelegem că această procedură presupune ca toți membrii actualei conduceri să fie demiși, dar că ei s-ar putea regăsi printer cei nominalizați pentru un nou mandat. Dat fiind că o nouă nominalizare este opțională (”pot fi propuși”), reiese că actualii membri pot avea mandatul în curs întrerupt fără vreun motiv anume care să fie și argumentat”, arată Direcția Competiție a Comisiei Europene, într-o adresă semnată chiar de către șeful direcției, Olivier Guersent.
Comisia arată că a mai atras atenția și în 2018 și în 2019 (document care poate fi citit AICI) asupra faptului că directiva europeană în domeniu - Directiva (EU) 2019/1 (ECN+) - impune statelor membre să se asigure că autoritatea națională de concurență își desfășoară activitatea în mod independent și imparțial.
Mai mult, mandatul actualei conduceri a Consiliului Concurenței nu ar putea înceta decât prin neîndeplinirea condițiilor prin care au fost numiți sau în urma unor abateri de la atribuțiile legale.
”Clauza independenței, Articolul 4, paragraful 3 al Directivei ECN+, prevede explicit că legislația națională permite demiterea decidenților naționali în materie de concurență doar dacă fie (i) au fost găsiți vinovați de abateri serioase prevăzute de lege, fie (ii) nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile stabilite în prealabil prin lege. (...) Dacă înțelegerea noastră este corectă și potrivit amendamentului propus, actualul plen al Consiliului Concurenței va fi demis în totalitatea sa, fără ca membrii săi să fi intrat sub incidența criteriilor menționate anterior, atunci noua lege va încălca Articolul 4, paragraful 3, al Directivei ECN+. Mai mult, demiterea bruscă a tuturor membrilor plenului Consiliului Concurenței poate avea un important impact negativ asupra funcționării efective a autorității”, mai arată Comisia.
În consecință, prin adresa menționată, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a declanșa procedura de infringement împotriva României dacă amendamentul respectiv va fi votat astfel și de către senatori și promulgat de șefului statului.
”Monitorizăm îndeaproape implementarea Directivei ECN+ de către statele membre și vom urmări cu atenție evoluția în această privință. Dacă va fi cazul, vom analiza cu atenție posibilitatea declanșării unei proceduri de infringement împotriva României”, conculzionează adresa Direcției Generale Competiție a Comisiei Europene.
Soluția evitării infringementului - propusă de Consiliul Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, amintește și el că ”există riscul să fie declanșată procedura de infringement”, iar pentru a fi evitată această situație, arată că ”proiectul necesită doar modificări punctuale pentru a fi compatibilizat cu legislația Uniunii Europene”.
În acest scop, este trimis Parlamentului un amendament formulat de către Consiliul Concurenței cu rugămintea de a fi însușit de către membrii comisei de raport din Senat, cu ocazia dezbaterii proiectului.
Amendamentul conține propunerea făcută chiar de opoziție, formulată de USR, dar respinsă de putere, și anume ca procedurile de numire a noilor membri să aibă loc doar pentru funcțiile vacante: ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaților și Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței, pentru mandatele vacante la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
