„Singura Italie care continuă să crească este doar cea care a ales să trăiască în străinătate”. E ceea ce arată datele din „Raportul Italienii în lume” al Fundației Migrantes publicat marți, scrie La Repubblica (Italia).
Din 2020 și până acum Italia a pierdut 652.000 de rezidenți și în aceeași perioadă numărul persoanelor care au părăsit țara a crescut cu 11,8%: tendință care a început să crească din nou după oprirea forțată din cauza CoVid, arată Rador.
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cine pleacă din Italia?
Astăzi, trăiesc peste graniță 6.134.000 de italieni. Majoritatea, 45,8%, provin din Sud. În fruntea clasamentului se află Sicilia, care are 826.000 de persoane înscrise în AIRE, registrul italienilor rezidenți în străinătate. Aproximativ 2,3 milioane de persoane sunt originare din nord, în special din regiunile Lombardia și Veneto (641.000, respectiv, 563.000 emigranți). 15,7% dintre cetățenii expatriați provin din Centru.
Fenomenul afectează așadar toate teritoriile, însă are epercusiuni importante pentru cei „afectați deja de probleme critice, precum depopularea și depresia economică”, citim în raport. Motivele părăsirii țării sunt cele mai disparate: „de la mutarea familiilor, la mobilitate pentru studii, de la deplasări pentru muncă, la transferuri pentru reîntregirea familiei”.
Din ce în ce mai multe persoane de peste 40 de ani pleacă din Italia, în timp ce numărul tinerilor sub 30 de ani este în scădere. 47% dintre cei care se mută au între 30 și 40 de ani. În 2023, s-au înregistrat la AIRE pentru expatriere aproape 90 de mii de persoane: 54,8% din aceștia bărbați, iar aproape 67% sunt necăsătoriți.
Motivele revenirii în țară
Și pentru cei care aleg să se întoarcă să locuiască în Italia? Incentivele statale din 2024 au fost văzute ca fiind în scădere, având impact, explică raportul, „în principal asupra tinerilor, pentru care nu mai este convenabil să întoarcă, sacrificând salariile medii mai mari și perspectivele de carieră, și asupra familiilor cu copii minori ( 30-40)”.
Tinerii nu ar fi, așadar, stimulați să se întoarcă, cu efecte asupra creșterii populației, având în vedere că Italia se confruntă (de ani de zile) cu provocări precum scăderea natalității și iarna demografică. Prognozele grupului Controexodo pentru anul acesta sunt întunecate: „Este aproape sigur că 2024 va vedea o prăbușire a veniturilor, din cauza abrogarii regimului de ajutor pentru lucrătorii din sectorul privat”.
Problema cetățeniei
Problema cetățeniei are impact asupra celor care au ales să trăiască în Italia, să studieze și să muncească. „Cetățenia – explică raportul – este văzută într-un fel de grupuri concentrice: în primul se află cetățenii UE, ale căror drepturi sunt reglementate după principiul reciprocității; în al doilea, cetățenii extracomunitari, unde sunt valabile acordurile bilaterale, convențiile și pactele coloniale; în al treilea sunt refugiati, solicitanti de azil, apatrizi, pana la imigranti ilegali. În acest sens, cineva a vorbit mai degrabă de „cetățeniI” decât de cetățenie”.
O situație complexă, o societate în care se împletesc diferite istorii și drepturi, ceea ce face ca traseele de formare și incluziune să fie deosebit de importante. Fundația Migrantes a evidențiat în Comisia de buget a Camerei problemele familiilor de imigranți din Italia: durata de timp necesară pentru a primi permise de ședere, sau excluderea mamelor solicitante de azil de la bonusurile de naștere.
