Organizația Maritimă Internațională (OMI), agenția ONU responsabilă de siguranța pe mare, a anunțat începerea punerii în aplicare a planului de evacuare „în strânsă cooperare cu Iranul, Omanul, toate celelalte state riverane din regiune, Statele Unite și industria maritimă”.
Este o ușurare pentru acești angajați maritimi blocați de câteva luni, după izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Teheranului, care au provocat mii de morți, în principal în Iran și în Liban, scrie News.ro.
Iranul și Statele Unite au semnat săptămâna trecută un protocol de acord pentru încetarea ostilităților, care prevede redeschiderea strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează, în condiții normale, 20% din petrolul și GNL-ul mondial. Închiderea strâmtorii de către Teheran a zguduit economia mondială și a determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului.
Luni, traficul maritim în această strâmtoare a atins un nivel record de la sfârșitul lunii februarie, cu 37 de nave care transportau materii prime, potrivit datelor platformei specializate Kpler.
BALET DIPLOMATIC
Acum este momentul consultărilor, sub medierea Pakistanului și a Qatarului, pentru a încerca să se ajungă la un acord final în termen de 60 de zile, termen care poate fi prelungit. Însă divergențele rămân evidente cu privire la subiecte fierbinți. Iar printre cele mai importante se numără soarta strâmtorii Ormuz.
Șeful diplomației americane Marco Rubio, abia sosit la Abu Dhabi pentru o vizită delicată, care se va desfășura până joi în țările din Golf – aliate ale Statelor Unite și vizate în mare măsură de tirurile de rachete și drone iraniene în timpul războiului –, a reafirmat că Washingtonul nu va accepta nici taxă de trecere, nici redevență pentru această „cale navigabilă internațională” .
Anterior, echipa de negociatori iranieni, condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-a deplasat în Oman, în special pentru a discuta despre gestionarea strâmtorii.
Într-un comunicat comun, Omanul și Iranul au declarat că vor analiza „costurile” serviciilor legate de administrarea strâmtorii, subliniind „suveranitatea lor asupra apelor teritoriale”. Ghalibaf a reafirmat că această trecere nu își va recăpăta funcționarea liberă de dinainte de război și va rămâne „administrată” de țara sa.
Președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a început la rândul său o vizită de stat la Islamabad, însoțit de șeful diplomației. „Dacă rachetele de care dispunem pentru apărarea noastră nu ar fi existat, Israelul și Statele Unite ar fi ras Iranul de pe fața pământului, precum Gaza”, a declarat Pezeshkian excluzând ca acest arsenal să figureze pe agenda negocierilor.
CONTROVERSA CONTROALELOR AIEA ÎN IRAN
În ceea ce privește programul nuclear, Iranul a explicat marți că nu intenționează să permită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze principalele sale instalații nucleare, bombardate de Israel și de Statele Unite, o poziție aparent contrazisă de președintele american, care a afirmat că Teheranul a „acceptat pe deplin și în totalitate” inspecțiile la instalațiile sale nucleare „la cel mai înalt nivel”. Iar Donald Trump a reiterat acest lucru marți pe platforma sa Truth Social, asigurând că „acest lucru va garanta o «onestitate nucleară»”.
De atunci, planează îndoieli asupra stării stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Republicii Islamice. Teheranul a negat întotdeauna că ar urmări să se doteze cu bomba atomică, rămânând însă inflexibil în ceea ce privește dreptul său de a exploata un program nuclear civil complet.
Ciclul de negocieri demarat în acest weekend în Elveția alimentează speranțele unei soluționări durabile a conflictului și a determinat scăderea prețului barilului de țiței Brent din Marea Nordului sub pragul de 78 de dolari, unde s-a stabilizat marți, departe de cei peste 126 de dolari atinși în momentul culminant al războiului.
GESTURI DE BUNĂVOINȚĂ FAȚĂ DE TEHERAN
Presat să pună capăt unui război care afectează puterea de cumpărare a americanilor, Washingtonul a intensificat gesturile de bunăvoință față de Teheran.
În ceea ce privește petrolul, principala resursă a Republicii Islamice, „toate tranzacțiile” referitoare la producția, vânzarea și transportul hidrocarburilor de origine iraniană „sunt autorizate până pe 21 august”, potrivit Trezoreriei SUA.
În ceea ce privește o eventuală deblocare a fondurilor iraniene, guvernatorul Băncii Centrale a Iranului a dezmințit marți afirmațiile lui Donald Trump, care sugerau că acestea ar trebui neapărat utilizate pentru achiziționarea de bunuri „provenite exclusiv din Statele Unite”, fără a exclude însă ideea de a se aproviziona cu produse americane.
Primele 12 miliarde de dolari deblocate vor servi la achiziționarea „de bunuri de primă necesitate și medicamente”, a declarat guvernatorul, Abdolnaser Hemmati.
NOI ATACURI ÎN LIBAN
Pe frontul libanez, marți, primele atacuri israeliene în sudul țării începând de sâmbătă au provocat două victime, potrivit autorităților libaneze, în timp ce Israelul susține că a vizat „teroriști înarmați”.
Hezbollahul pro-iranian a antrenat Libanul în război la începutul lunii martie. Atacurile Israelului, a cărui armată ocupă în continuare o parte din sudul țării, au provocat de atunci peste 4.100 de morți, potrivit autorităților libaneze.
Mișcarea șiită a denunțat marți o „încălcare flagrantă” a armistițiului și a cerut retragerea totală a Israelului conform unui calendar precis.
Aceste tiruri au avut loc în momentul în care la Washington se deschide cea de-a cincea rundă de negocieri directe între Israel și Liban, la care Hezbollah se opune.
Conform protocolului de acord irano-american, trebuie înființată o așa-numită celulă de gestionare a conflictelor pentru a pune capăt luptelor dintre Israel și Hezbollah.
