O proporție de 41% dintre primii 138 de pacienți diagnosticați cu coronavirus într-un spital din Wuhan, China, ar fi fost infectați chiar în spitalul respectiv, arată un studiu publicat vineri în revista medicală JAMA, potrivit unui articol publicat de medicul Tom Frieden pe site-ul CNN.
Astfel, aproape jumătate dintre infecțiile inișiale din spitalul respectiv par să fi fost răspândite chiar în spital, prin transmitere nosocomială, scrie News.ro.
Mai mult decât atât, majoritatea cazurilor nu par să fi fost rezultatul unui eveniment prin care un singur pacient transmite infecție către mai mulți oameni, lucru posibil de exemplu prin intermediul unei bronhoscopii, în timpul căreia medicul introduce un tub în plămânii unui pacient, care poate avea ca rezultat un număr mare de infecții.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acest eveniment ar fi un motiv de îngrijorare, dar nu atât de mare ca ceea ce pare să se fi întâmplat: multe dintre cadrele medicale și mulți pacienți s-au infectat în multe zone ale spitalului. În plus, având în vedere că este un spectru larg de infecții și au fost testați doar pacienții care nu se simțeau bine, este destul de probabil ca transmiterea bolii în spital să fi fost mai mare.
Așa că, la fel ca SARS și MERS, alte coronavirusuri apărute în trecut, coronavirusul din Wuhan se răspândește în spitale.
Ce înseamnă acest lucru?
Virusul pare să fie destul de infecțios, personalul medical pare să fie în pericol în mod special, fiind nevoie de mai multe informații legate de cât de infecțios este. S-ar putea ca virusul să fie imposibil de controlat, la fel ca răceala comună și gripa, dar impactul personal și pentru societate să poată fi atenuat.
Eforturile extraordinare ale Chinei pentru oprirea răspândirii virusului, chiar dacă fără succes, ar putea încetini acest lucru și ar putea îmbunătăți capacitatea Chinei și a restului lumii de a limita răul provocat de virus.
Ce trebuie făcut?
Trebuie protejată sănătatea personalului medical și a altor persoane care îngrijesc persoane bolnave. Acest lucru poate fi făcut printr-o ierarhie a controlului: al surselor, tehnic, administrativ, personal.
Controlul surselor include încurajarea pacienților care au o formă ușoară a bolii să nu îi expună pe ceilalți; toți bolnavii să poarte măști; limitarea vizitelor persoanelor care pot fi bolnave; personalul medical bolnav să nu lucreze; reducerea la minimum și asigurarea siguranței unor proceduri riscante, cum ar fi bronhoscopiile și inducția sputei, prin efectuarea acestor proceduri în camere izolate.
Controlul tehnic include crearea de partiții în zonele de triaj, prevenirea recirculării aerului contaminat și curățarea cu atenție a suprafețelor și implementarea unor măsuri de precauție suplimentare pentru cazurile suspecte.
Controlul administrativ include întrebarea tuturor pacienților dacă au simptome și controlul temperaturii acestora; cerința ca cei care tușesc sau au febră să poarte mască facială și izolarea lor, cel puțin la câțiva metri, până când sunt consultați. Este important în mod special ca toți pacienții posibil contagioși să fie identificați rapid și să se aplice proceduri stricte de control al infecțiilor în toate unitățile medicale.
Controlul personal include spălarea pe mâini și igiena respiratorie. Purtarea de măști de către persoanele sănătoase, fără simptome, care nu îngrijesc bolnavi, are beneficii scăzute sau deloc și ar putea face mult rău persoanelor care au nevoie de măști și nu le pot obține.
Ce mai trebuie să știm?
Învățăm foarte mult, dar trebuie să învățăm și mai multe, a arătat autorul articolului.
China a lucrat mult pentru a ține pasul cu testarea, îngrijirea și impactul social al virusului, iar apariția unor informații epidemiologice cruciale este un lucru bun, notează autorul articolului.
Aceasta a arătat că nu se știe cine a fost testat, în ce proporție rezultatele au fost pozitive, cum se schimbă proporția în timp, care sunt ratele de rezultate pozitive în funcție de locație, săptămâna de testare și vârsta pacienților. De exemplu: Câți copii au fost testați? Numărul mic al copiilor infectați reflectă lipsa testărilor sau lipsa infecțiilor?
Alte întrebări sunt: Între cei testați pozitiv, în ce proporție dezvoltă o formă severă a bolii, în funcție de vârstă, sex și condiții medicale preexistente: În ce proporție se înregistrează decese, analizată în funcție de aceiași factori?
Între toți pacienții care apelează la unități medicale din Wuhan și alte regiuni, ce proporție dintre cei care tușesc au infecția? În ce proporție persoanele care nu tușesc sunt infectate cu noul coronavirus?
Răspunsurile la aceste întrebări vor ajuta la stabilirea dacă virusul circulă deja pe scară largă ( a devenit epidemie și nu poate fi stopat), în ce proporție cei care sunt infectați sunt grav bolnavi și dacă epidemia ajunge la nivelul maxim sau nu.
Medicul Tom Frieden este fost director al US Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite) și fost șef al New York City Health Department. În prezent, Frieden este președinte și director general al Resolve to Save Lives, o inițiativă mon-profit la nivel global finanțată de Bloomberg Philanthropies, Chan Zuckerberg Initiative, și Bill and Melinda Gates Foundation și parte a organizației non-profit Vital Strategies.
