Redactată în 2015, publicată în 2017 și aprobată de Guvern în 2019, legea turismului - cu inspectori ca turiști, înregistrare la minister pentru Airbnb și taxă la cazare - este respinsă în 2023

Proiectul Legii turismului, a cărui redactare a început în 2015 și care a fost pus în transparență în 2017, iar apoi a fost aprobat de Guvern în 2019, urmează a fi respins definitiv în perioada următoare de către Parlament, potrivit raportului întocmit de către comisiile de specialitate ale deputaților. Proiectul, care a iscat proteste vehemente ale patronatelor, include prevederi precum posibilitatea inspectorilor în turism de a verifica firmele fără a se identifica în prealabil, pretizând că sunt turiști, precum și obligația proprietarilor de a se înregistra în prealabil la Ministerul Turismului pentru a închiria imobile pe site-uri specializate precum Airbnb, iar în Parlament a fost propusă și taxarea turiștilor cu cel puțin 1% din costul serviciului de cazare. 

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Istoria legii turismului

”Epopeea” acestui proiect de lege a început în 2015, când președintele de atunci al Autorității Naționale pentru Turism (ANT). Anca Nedea, anunța că proiectul legii turismului, la care au lucrat toate instituțiile cu atribuții în domeniu în ultimii șase ani, a fost finalizat și urmează să fie supus dezbaterii publice în luna decembrie, după o consultare finală cu patronatele din domeniu, pentru ca în martie 2016 să intre în Parlament.

Acest lucru nu s-a întâmplat, în urma schimbărilor de la nivel guevrnamental, iar abia în august 2017 Ministerul Turismului a lansat în dezbatere publică proiectul legii turismului, care prevedea, între altele, înființarea Sistemului Informatic de Evidență a Activității de Turism din România (SIEATR), gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pentru a cuprinde date despre toți turiștii din România.

La scurt timp de la lansarea sa în dezbatere publică, hotelierii și operatorii din turism s-au revoltat împotriva proiectului de lege a turismului, ba unii chiar au solicitat ca Ministerul Turismului să fie verificat de Corpul de Control al Guvernului pentru modificarea formei iniiale a legii turismului, care fusese dezbătută cu acestea. 

În cele din urmă, proiectul legii turismului a fost aprobat de Guvernul Dăncilă în aprilie 2019 și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Negocierea contractului colectiv de muncă, obligatorie de la 10 angajați. Confederațiile pot participa la negocierea sectorială. Patronate: Nu au ce căuta la nivel de companie!

Prevederile proiectului

Forma finală a proiectului legii turismului transmisă legislativului include o serie de prevederi privind patrimoniul turistic, cu reglementări privind regimul construcțiilor în zone turistice, inclusiv plaje, și instituie un sistem național de colectare și interpretare a datelor pentru o evaluare cât mai exacă a veniturilor din turism.

Printre prevederi se regăsește însă și posibilitatea inspectorilor în turism de a verifica firmele fără a se identifica în prealabil, pretizând că sunt turiști, precum și obligația proprietarilor de a se înregistra în prealabil la Ministerul Turismului pentru a închiria imobile pe site-uri specializate precum Airbnb. 

Astfel, potrivit proiectului, inspectorul, în calitate de ”Mistery Guest/ Client Misterios”, nu va fi obligat să se legitimize, urmând să verifice o unitate turistică doar ca vizitator. Abia la finalul controlului pe ascuns, proprietarul hotelului sau pensiunii se va putea trezi cu rezultatul actului de control, fără a fi consultat cu privire la presupuse nereguli constatate.

Proiectul introducea și obligația pentru site-urile sau platformele precum Airbnb, prin care sunt închiriate locuințe private, să fie promovate doar imobilele pe care proprietarii le-au înregistrat pentru această activitate la ministerul de resort. Potrivit reprezentanțilorministerului, înregistrarea nu ar fi presupus decât informarea autorității cu privire la defîșurarea unei astfel de activități de închiriere și obligația de a raporta numărul de turiști cazați anual, și nicidecum obstrucționarea acestui tip de închiriere. 

Un capitol este dedicat patrimoniului turistic și conține reglementări speciale privind documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului din stațiunile turistice, zona de coastă a Mării Negre, plajele turistice. Potrivit proiectului, hotelierii care dețin structuri de cazare în apropiere de plajă  au drept de preferință la preț egal pentru închirierea plajelor din vecinătate.

Pentru gestiunea eficientă a informaţiilor era instituit și un sistem naţional de colectare şi interpretare a datelor şi informaţiilor din domeniu, cu scopul estimării exacte a veniturilor obținute de operatorii din turism. 

Furnizorii de servicii turistice vor colecta de la turiști următoarele informații: numele, prenumele, data nașterii, locul nașterii, cetățenia, date referitoare la domiciliu (țară, localitate, stradă, număr), date referitoare la actul de identitate (tipul, seria și/sau numărul, data eliberării și instituția emitentă, statul emitent), codul numeric personal sau numărul personal de identificare, cu excepția turiștilor străini care nu posedă un astfel de număr, data sosirii și data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul "client fidel", dacă există, agenția sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Mișcare pregătită - Vouchere de vacanță, suportate de la buget, pentru toți angajații din sectorul privat

Parcursul anevoios, fără acord, din Parlament

Ajuns la Senat, proiectul a fost supus unor modificări importante, precum taxarea turiștilor cu cel puțin 1% din costul total al serviciului de cazare, potrivit unui amendament adus proiectului Legii Turismului și votat în comisia economică, industrii și servicii. Hotelierii ar fi colectay această taxă, iar autoritățile locale ar fi fost obligate prin lege să impună și să decidă cuantumul acesteia.

Ministerul de resort nu a susținut însă introducerea taxei, iar proiectul a fost adoptat în mod tacit de către Senat, în septembrie 2019, fără a mai fi inclus prin urmare amemdamentul cu privirea la introducerea obligatorie a taxei turistice (city tax).

Aleșii pot invoca scuza că apoi, în 2020 și 2021, anii în care turismul a suferit pierderi majore în urma pandemiei de Covid-10, proiectul legii turismului nu ar fi fost urgență, ci planul de sprijinire a sectorului, cu măsuri luate de guvernanți prin diferite ordonanțe de urgență.

Deși în toamna lui 2019 mai multe comisii au avizat favorabil proiectul, abia anul acesta, în lunile aprilie și mai, comisia pentru administrație și comisia pentru turism din Camera Deputaților - cele două comisii care întocmesc raportul asupra proiectului pentru votul final din plen - au reluat dezbaterea legii turismului. În cele din urmă, în comisia pentru administrație cu majoritate, iar în comisia pentru turism în unanimitate a fost votat și adoptat un raport de respingere a legii turismului.

Ca urmare, în cazul în care și în plenul camerei decizionale, majoritatea rămâne de aceeași părere, pe principiul mai bine fără legem, decât cu una proastă, turismul va funcționa, ca și până acum, fără o lege unitară și actualizată și în baza Ordonanței nr. 58 din 1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu nenumărartele modificări aduse de atunci acesteia.