Un nou proiect de lege privind utilizarea semnăturii electronice va stabili efectele juridice în cazul fiecărui tip de astfel de semnătură (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă), condiţiile prestării serviciilor de încredere de către persoane de drept privat, cât și atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniu.
Proiectul de lege a fost redactat de actualii guvernanți, care arată că propunerile au susţinerea membrilor unui grup ”Law and Technology Lab”, din care au făcut parte reprezentanţii ai autorităților și mediului de afaceri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: După cum a relatat Profit.ro, în trecut au mai existat proiecte care au propus ca toate tipurile de semnături electronice, avansate sau simple, să aibă efect juridic. Pe fondul recentei pandemii de Covid-19, Guvernul a impus autorităților publice să accepte de la cetățeni și firme documente semnat electronic și să utilizeze servicii de certificare a semnăturii furnizate de terți. Serviciul de Telecomunicații Speciale a fost desemnat în cele din urmă să furnizeze excluiv astfel de servicii pentru instituțiile de stat.
Chiar înainte de pandemie, însă, autoritățile au avut în vedere schimbarea cadrului legislativ privind semnătura electronică. Mai mult, acum semnătura electronică poate fi folosită la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă, iar cartea electronică de identitate va putea integra semnătura electronică.
Mai este bine de știut: Conform regulamentului european,
- ”semnătură electronică” înseamnă date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna;
- ”semnătură electronică avansată” înseamnă o semnătură electronică ce îndeplinește următoarele cerințe: (a) face trimitere exclusiv la semnatar; (b) permite identificarea semnatarului; (c) este creată utilizând date de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său; (d) este legată de datele utilizate la semnare astfel încât orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată;
- ”semnătură electronică calificată” înseamnă o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificat și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice.
”În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică şi Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deşi au creat timp de două decenii un cadru legal deschis dezvoltării pieţei de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depăşite de progresul tehnic, de evoluţia şi de nevoile pieţei, de informatizarea sectorului public şi de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice”, se arată în motivarea proiectului.
Astfel, actele normative naţionale cu caracter special nu prezintă în prezent un criteriu consecvent în ceea ce priveşte utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică, consideră inițiatorii, iar în lipsa unui cadru general care să expună cu claritate criteriile de utilizare, condiţiile şi efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică, legislaţia specială conţine dispoziţii nişate pe anumite domenii, fără a putea crea analogii sau a identifica criterii previzibile pentru utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică.
”În lipsa unor dispoziţii clare care să ajute la determinarea tipului de semnătură aferent unui document, prin diverse legi speciale s-a creat un cadru juridic în care nu se poate identifica niciun reper predictibil pentru a cunoaşte criteriile conform cărora părţile ar opta pentru un anumit tip de semnătură electronică, precum şi riscurile şi efectele fiecărui tip de semnătură electronică.
În prezent, nu există niciun act normativ din dreptul pozitiv român care să confere semnăturii electronice avansate efecte juridice generale, ci doar semnăturii electronice calificate. Efecte juridice speciale au fost conferite semnăturii electronice avansate (semnăturii electronice extinse) exclusiv prin legi speciale. Aceste demersuri au condus la crearea unui cadru legislativ incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, şi a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic”, mai arată inițiatorii.
Potrivit acestora, este nevoie prin urmare de un cadru legislativ unitar, de drept comun, care să stabilească principii directoare privind efectele juridice generale ale fiecărui tip de semnătura electronică, pentru a asigura principiul predictibilității legii.
Prevederile legii
Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.
Față de regulamentul în domeniu, proiectul prevede că semnătura electronică simplă este o semnătură electronică ce nu îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o semnătură electronică avansată, conform Regulamentului (UE) nr.910/2014.
Inițiatorii arată că deşi Regulamentul (UE) 910/2014 nu oferă o definiţie legală acestui tip de semnătură electronică, actul european conferă statelor membre dreptul de a stabili în dreptul intern efectul juridic al semnăturilor electronice, cu excepţia cerinţei prevăzute în regulament, conform căreia o semnătură electronică calificată ar trebui să aibă efecte juridice echivalente cu cele ale semnăturii olografe.
”Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă, în cazul actelor de dispoziţie evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie şi dacă înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligaţiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică”, prevede proiectul.
Ca urmare, toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în noua lege vor produce efecte juridice şi vor putea fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată.
”Actul juridic în format electronic, semnat cu semnătura electronică având nivelul minim de încredere prevăzut de lege pentru acel tip de act juridic, produce aceleaşi efectele juridice ca acelaşi act juridic în format letric”, prevede proiectul.
În ceea ce priveşte utilizarea semnăturii electronice de către autorităţile şi instituţiile publice, actele emise în format electronic de autorităţile şi instituţiile publice vor fi semnate cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat digital emis de o autoritate sau o instituţie publică din România.
În plus, autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să accepte documente electronice semnate cu o semnătură electronică, aplicată în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale Regulamentului (UE) 910/2014, iar documentele emise de către autorităţile şi instituţiile publice ca urmare a primirii unor documente semnate electronic se comunică în format electronic, cu excepţia situaţiei în care există o cerere contrară.
În relaţiile dintre profesionişti, utilizarea şi efectele semnăturii electronice pot fi agreate convenţional, cu respectarea anumitor condiţii de protecţie a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica şi de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri şi profesionişti, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.
Proiectul de lege distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituţie publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcţionarilor publici din cadrul acelei entităţi, ci şl cetăţenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relaţiile cu entităţile publice.
Noul proiect descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora. În plus, se acordă o atenţie deosebită protecţiei datelor cu caracter personal, măsurilor de securitate cibernetică şi protecţiei terţilor care îşi întemeiază conduita pe efectele juridice ale unei semnături electronice.
În termen de 3 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, la propunerea ADR, va fi aprobată prin ordin al Ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării procedura de acordare, suspendare şi retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat.
Prin acelaşi ordin se detaliază şi documentaţia prevăzută de lege în sarcina celor care intenţionează să presteze servicii de încredere, referitoare la procedurile de securitate şi de certificare utilizate, care va trebui înaintată către ADR înainte de începerea activităţii.
Prin acest ordin va fi stabilită şi suma contractului de asigurare de răspundere profesională care va trebui încheiată de prestatorii de servicii de încredere care emit certificate calificate, pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfăşurării activităţilor legate de prestarea serviciilor de încredere.
Tot în termen de 3 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, ADR va propune Guvernului revizuirea normelor tehnice şi metodologice pentru semnătura electronică, care vor face obiectul unei noi Hotărâri de Guvern.
”Această lege deschide noi oportunităţi pentru furnizarea serviciilor electronice, iar cetăţenii vor beneficia de o administraţie publică eficientă, cu proceduri simplificate, birocraţie redusă şi timp de aşteptare minim. Pentru atingerea dezideratului de digitalizare a administraţiei publice din România, instituţiile şi autorităţile publice vor avea obligaţia de a accepta documente electronice semnate cu o semnătură electronică, aplicată în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale Regulamentului (UE) 910/2014” arată inițiatorii.
