Senatul, în urma opoziției PSD, a respins la vot proiectul prin care indemnizația pentru creșterea copilului ar fi fost acordată fără obligația suspendării activității și fără limitarea veniturilor persoanelor cu profesie liberală, precum avocații, respectiv persoanelor care realizează venituri ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoanelor fizice independente fără contract individual de muncă. Inițiativa este ”desființată” din punct de vedere juridic de către Consiliul Legislativ, care a transmis Parlamentului că o astfel de decizie ar încălca dreptul constituţional la egalitate de tratament, deoarece instituie un regim juridic mai favorabil constând în mai multe privilegii pentru persoanele menționate.
Un proiect care a instituit un privilegiu similar în cazul membrilor consiliilor de administrație ale societăților comerciale a fost adoptat rapid în decembrie de senatori, în ciuda avizelor negative ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social. Potrivit proiectului, plata indemnizației pentru creșterea copilului nu va fi suspendată dacă persoana îndreptățită primeşte indemnizaţie ca membru al consiliilor de administraţie, calitate dobândită anterior solicitării indemnizației pentru copil.
Reprezentanții PSD au arătat că inițiativa este ”controversată”, nefiind de acord nici cu modificarea proiectului în plen, așa cum solicitase unul dintre inițiatori, senatorul liberal Cristian Țâgârlaș. Ca urmare, senatorii social-democrați au ales să se abțină la vot, astfel că doar cu voturile celorlalte partide, proiectul, fiind lege organică, nu a putut întruni majoritatea voturilor senatorilor pentru fi adoptat.
Proiectul va fi transmis acum ca respins de senatori, pentru dezbatere și vot final, Camerei Deputaților.
De ce este important: În prezent legislația prevede că indemnizația pentru creșterea copilului se suspendă dacă beneficiarul realizează venituri supuse impozitului și copilul nu a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Sunt exceptate de la prevedere:
- persoanele care primesc diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu;
- persoanele care primesc indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;
- persoanele care realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășește de 8 ori cuantumul minim al indemnizației, cuantum care în prezent este de 1.495 lei.
Indemnizația se stabilește la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni și nu poate fi mai mare de 8.500 lei, idiferent de veniturile părintelui care solicită concediul de creștere a copilului.
Prevederile proiectului
Inițiatorii proiectului susțin că ”persoanele care exercită activităţi economice independente necesită un tratament distinct de cel al salariaţilor, pentru a beneficia de garanţii minime astfel încât activitatea să nu le fie periclitată”.
”În realitate, creşterea unui copilul poate deveni un obstacol în cazul profesioniştilor liberi, deoarece, de lege lata, aceştia trebuie să-şi suspende activitatea profesională, încheind toate proiectele pendinte pe care le desfăşoară. Acest lucru creează multe neajunsuri practice, fiindcă profesia liberală implică o conduită proactivă, chiar şi în momente de concediu. Firesc este ca aceste persoane, dacă doresc, să aibă posibilitatea de a continua activităţile începute, altminteri, fiindu-le afectat statutul şi fiind ”uitaţi”. De aceea, este necesar ca profesioniştii liberi să aibă posibilitatea de a-şi exercita profesia, dacă doresc, şi în această perioadă, fără a le fi afectat dreptul la indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului”, consideră autorii proiectului.
Prin urmare, conform prevederilor promovate, persoanele care realizează activităţi economice independente, cum sunt profesiile liberale, persoanele fizice independente şi cei organizaţi ca persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, respectiv întreprinderi individuale, în funcţie de alegerea lor, vor putea intra în concediu de creştere a copilului și beneficia de indemnizația aferentă, fără a-și suspenda activitatea.
Mai mult, conform altei prevederi, persoanele respective vor beneficia de indemnizație fără a intra în concediu de creștere a copilului și fără ca indemnizația să fie condiționată de limita maximă a veniturilor din aceste activități, limită stabilită la de 8 ori cuantumul minim al indemnizației.
În cazul avocaților, proiectul prevede ca indemnizația să nu fie acordată în urma veniturilor impozabile din ultimele 12 luni, argumentându-se că în cazul salariaților s-ar acorda în urma asigurării în sistemul public timp de 6 luni. De asemenea, indemnizația nu s-ar mai plăti din bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, constituit în special din contribuţiile avocaţilor, ci de la bugetul public al asigurărilor sociale.
PROIECTUL poate fi consultat AICI, iar expunerea de motive AICI
Observațiile Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social
Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului și are rolul de a analiza și aviza proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, precum și propunerile legislative înregistrate la Parlament. Deși consultative, avizele sunt obligatorii în procesul de legiferare, iar lipsa acestora sau nesolicitarea lor în termenul legal al acestora pot conduce la neconstituționalitatea actelor normative.
Consiliul combate mai întâi unele dintre argumentele prezentate în expunerea de motive la proiect, semnalând următoarele:
” - contradicţia din paragraful al doilea, deoarece dacă o categorie profesională se află într-o situaţie diferită de cea a salariaţilor, ambele categorii nu pot fl „protejate în aceeaşi măsură de lege”;
- afirmaţia eronată din paragraful al treilea referitoare la îmbinarea componentei de execuţie cu cea de conducere în cazul profesiilor liberale, deoarece exercitarea unei profesii liberale cu titlu independent (nu ca salariat în cadrul profesiei) exclude ideea de subordonare;
- propunerea, în paragraful al treilea, a unui regim juridic privilegiat pentru „persoanele care exercită activităţi economice independente”, constând în reglementarea unor „garanţii minime astfel încât activitatea să nu le fie periclitată şi să îşi atingă obiectivele profesionale în urma cărora societatea beneficiază pe deplin”, ceea ce echivalează cu poziţionarea acestor persoane pe o poziţie superioară în ceea ce priveşte contribuţia în societate faţă de cei care desfăşoară activitatea în regim de salariat, prin exercitarea unui raport de muncă;
- considerarea, în paragraful al patrulea, a naşterii unui copil ca fiind un moment delicat „pentru exercitarea activităţilor profesionale”, necesitând protecţie legală, în sensul permiterii continuării activităţii profesionale şi a încasării indemnizaţiei pentru creşterea copilului, numai în cazul „profesioniştilor liberi”;
- aprecierea conform căreia „în realitate, creşterea unui copil poate deveni un obstacol în cazul profesioniştilor liberi, deoarece, de lege lata, aceştia trebuie să-şi suspende activitatea profesională”, „fîindu-le afectat statutul şi fiind «uitaţi»”, afirmaţie care este valabilă în cazul oricărei persoane care se află în concediul de creştere a copilului, deoarece şi un salariat în această perioadă riscă să fie „uitat”, poate pierde şansa unei promovări, a unei măriri de salariu sau altele asemenea.”
Mai mult, Consiliul Legislativ arată, în obiecții redactate pe 13 pagini, că: ”În orice situaţie, indiferent de categoria profesională, trebuie subliniat că o persoană are vocaţie la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, şi nu obligaţia de a solicita acest concediu, dar dacă îl solicită, statul îi oferă resursele necesare asigurării subzistenţei, creşterii şi îngrijirii copilului, constând în indemnizaţia pentru creşterea copilului. Dacă nu solicită concediul pentru creşterea copilului/nu îşi suspendă activitatea înseamnă că activitatea desfăşurată are o asemenea natură şi durată care îi permit persoanei şi să crească efectiv copilul şi să obţină un venit satisfăcător, nemaijustificându-se acordarea unui ajutor de la bugetul de stat sau al unui sistem de pensii neintegrat sistemului public”.
Consiliul mai arată că statul român, prin aplicarea principiului nediscriminării, a optat pentru o sferă mai largă a beneficiarilor dreptului la concediu pentru creşterea copilului şi la o indemnizaţie aferentă, acordându-le nu doar lucrătorilor (persoane care au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor), ci şi altor persoane care obţin venituri supuse impozitului - venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
”Prin raportare la prevederile Legii fundamentale constatăm că soluţiile legislative preconizate la art. I încalcă dreptul constituţional la egalitate de tratament, deoarece instituie un regim juridic mai favorabil constând în mai multe privilegii, pentru „persoanele care exercită o profesie liberală şi nu au încheiat un contract individual de muncă în desfăşurarea activităţii profesiei, respectiv cele care realizează venituri din activităţi economice independente organizate ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoanele fizice independente care nu au încheiat un contract individual de muncă în desfâşurarea activităţii respective”, cu toate că scopul urmărit prin reglementarea acordării indemnizaţiei pentru creşterea copilului este acelaşi - acordarea unei sume de la bugetul de stat pentru persoanele care îşi întrerup/suspendă principala activitate generatoare de venituri pentru a creşte unul sau mai mulţi copii”, consideră Consiliul Legislativ.
Acesta mai arată că dreptul la concediu pentru creşterea copilului şi dreptul la o indemnizaţie aferentă acestui concediu nu pot exista unul în absenţa celuilalt, concediul fără indemnizaţie şi indemnizaţia fără concediu, acestea fiind acordate pentru faptul că o persoană nu mai desfăşoară activitate profesională şi creşte unul sau mai mulţi copii.
Pentru revenirea în activitate, statul a reglementat o altă formă de prestaţie socială, stimulentul de inserţie, acordat persoanelor care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului obţin venituri supuse impozitului, mai subliniază Consiliul.
Acesta conchide, pe lângă multe alte incoerențe și contradicții ale proiectului, că soluţiile legislative preconizate fie aduc atingere principiului egalităţii de tratament, fie nu sunt concordante cu accepţiunea consacrată a noţiunii de prestaţie socială ca fiind venit de înlocuire.
Observațiile CONSILIULUI LEGISLATIV pot fi văzute AICI
Consiliul Economic și Social (CES), care reunește patronatele și sindicatele, a avizat favorabil proiectul deși în aviz a remarcat, la rândul său, că proiectul ”introduce o discriminare în raport cu persoanele care se află în concediu pentru creşterea copiilor şi nu pot realiza venituri de natură salarială, deşi poate condiţiile contractuale le permit desfăşurarea activităţii (ex.: contract individual de muncă cu clauză de telemuncă sau timp parţial de câteva ore pe lună etc.)”.
