Firmele care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri vor putea beneficia de facilitatea care permite deducerea de cheltuielile de cercetare-dezvoltare, facilitate care se aplică în prezent doar în cazul în care contribuabilii sunt obligați la plata impozitului pe profit, în cotă de 16%, prevede un proiect de OUG publicat de către Ministeruyl Finanțelor. Măsura este susținută de mediul de afaceri.
Unul din stimulentele care se acordă pentru activitățile de cercetare-dezvoltare este deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual, după caz.
Impozitul pe cifra de afaceri a fost introdus în 2023 ca o pedeapsă pentru companiile care ar raporta intenționat profituri prea mici. Impozitul pe cifra de afaceri vizează companii cu afaceri de peste 50 milioane euro pe an. În cazul în care impozitul pe profit, 16%, datorat de către aceste companii nu reprezintă cel puțin 1% din cifra de afaceri, companiile datorează impozit de 1% pe cifra de afaceri. În sectorul bancar impozitul pe cifra de afaceri este de 2% în 2024 și 2025, respectiv de 1% în 2026 și se cumulează cu impozitul pe profit, fără să se țină cont de pragul de 50 milioane euro la încadrare. În sectorul petrol și gaze, companiile cu afaceri de peste 50 milioane euro pe an plătesc un impozit pe cifra de afaceri de 0,5%, care se adaugă celui de 16% pe profit.
„Dupã o serie de consultãri cu mediul de afaceri, venim cu aceastã propunere, care ne poate ajuta sã reducem decalajul fațã de alte state din UE, care încurajeazã mult mai puternic cercetarea-dezvoltarea. Facilitãțile fiscale pentru aceste activitãți existã de mulți ani în România și datele noastre aratã cã sunt 800 companii care au beneficiat pânã acum, fiind înregistrate deduceri anuale de peste 1 miliard lei. Progresul tehnologic este motorul principal al creșterii economice, tocmai de aceea trebuie sã facem tot ce putem pentru a oferi companiilor din România un cadru competitiv, care sã le permitã sã concureze de la egal la egal cu firmele din alte state. Acesta este raționamentul pentru care am propus extinderea facilitãților și cãtre cei care plãtesc impozit minim pe cifra de afaceri, pentru a veni în sprijinul unor mari companii preocupate sã inoveze precum Dacia, Bosch, Farmec, Chimcomplex, Continental, Uipath etc.", a declarat ministrul Marcel Boloș.
Ca urmare instituirii impozitului minim pe cifra de afaceri în 2023, s-a creat o situație de diferențiere fiscală, astfel:
contribuabilii care plătesc impozitul pe profit în cotă de 16% beneficiază de stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare;
contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulente fiscale pentru activiățile de cercetare-dezvoltare.
Astfel, pentru contribuabilii care sunt obligați la plata impozitului minim pe cifra de afaceri s-a creat inechitate deși, aceștia efectuează aceleași activități de cercetare-dezvoltare eligibile.
Propunerea este susținutã și a fost discutatã cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național, respectiv: Confederația Patronalã „CONCORDIA", Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerț, Industrie și Agriculturã Francezã în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germanã (AHK), Asociația Patronalã a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Ce modifică proiectul Finanțelor
Potrivit Ministerului Finanțelor, lipsa acestor facilități fiscale adoptate de urgență, poată să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an și poate avea consecințe imediate asupra menținerii proiectelor în derulare precum și proiectelor noi de cercetare- dezvoltare.
Astfel, completarea prevederilor Codului fiscal vizează scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% din cheltuielile eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.
Având în vedere că rezultatul fiscal al anului 2024 încă nu a fost definitivat se propune aplicarea acestei scăderi și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
Astfel, caracterul de urgență al măsurii reparatorii este dat de faptul că inechitatea fiscală s-a creat începând cu anul fiscal 2024, fiind imperios necesar a se modifica legislația fiscală aplicabilă începând cu același an fiscal, respectiv anul 2024.
