DECIZIE Proiectul anti-evaziune al lui Ciolacu și Ciucă, adoptat cu proceduri inedite și în mai puțin de 24 de ore după ce la Senat căzuse inițial. Schimbări care au slăbit ideea

Proiectul legislativ inițiat de liderii PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, și care prevede majorarea unor pedepse pentru fapte de evaziune a fost adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților, la mai puțin de 24 de ore după ce a trecut de Senat, unde, cum a anunțat Profit.ro, la un prim vot fusese respins. Proiectul liderilor coaliției de guvernământ a fost slăbit semnificativ prin amendamente depuse de senatori PSD și care vor permite unui număr mai mare de evazioniști să scape de urmărirea penală plătind doar prejudiciul cu unele penalități, în timp ce la DNA și DIICOT ar ajunge mai puține cazuri de evaziune, relevă datele analizate de Profit.ro.

Marcel Ciolacu a avut în ultima perioadă un discurs vehement împotriva fenomenului evaziunii, iar modificările aduse de PSD proiectului și votate inclusiv de PNL sunt în contradicție cu intențiile enunțate categoric de liderul PSD.

În Camera Deputaților, a fost adus un nou amendament, care prevede că prejudiciul se calculează de către organul de urmărire penală conform unei expertize și inculpatul are dreptul la contraexpertiză. 

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Finanțele modifică raportările financiare anuale ale firmelor. Trebuie raportate distinct unele cheltuieli

Proiect adoptat cu suspiciuni privind respectarea regulementelor

Inițial, proiectul legislativ, care modifică legi organice, a primit, luni, în jurul orei 17,30, doar 65 de voturi pentru din partea senatorilor, în condițiile în care numărul de voturi necesar pentru adoptare era de 69. Ca urmare, președintele ședinței de plen a anunțat actul normativ ca neadoptat și ar fi trebuit trimis ca respins Camerei Deputaților, care este decizională.

La o jumătate de oră de la primul vot și respingere, PSD a reclamat însă că senatorului PSD Daniel Zamfir, senatorului PNL Alexandru Nazare și ”altui senator” nu le-ar fi funcționat cartelele de vot. Ca urmare, majoritatea PSD-PNL a votat să fie reluat votul pentru proiectul liderilor celor două partide.

La al doilea vot, care a avut loc în jurul orei 18,00, proiectul de lege a fost adoptat cu 70 de voturi pentru. Raportul cu amendamente, inițial respins, a fost, de asemenea, adoptat la al doilea vot.

Interesant este că, potrivit rezultatului votului afișat de Senat, senatorului Alexandru Nazare apare că i-a funcționat cartela de vot la toate proiectele, inclusiv la cel dinaintea liderilor coaliției, în timp ce senatorul Zamfir pare să fi venit la vot cu mult după proiectul respectiv sau nu a reclamat decât după jumătate de oră de vot nefuncționarea cartelei. 

Marți dimineața, la Camera Deputaților, opoziția a reclamat că în comsia de specialitate, care a avut loc în paralel cu lucrările plenului Camerei Deputaților, nu a fost cvorumul de ședință regulamentar, dincolo de faptul că inițiativa nu ar fi putut dezbătută mai devreme de 24 de ore de la adoptarea de către Senat. 

În plus, după ce a fost dezbătut și urma să fie votat, președintele de ședință al plenului, Alfred Simonis, a propus, fără să existe reglementată o astfel de procedură, votarea unui amendament respins. Simonis nu a invocat vreun articol de regulament în acest sens, cum i-a cerut opoziția, ci a argumentat că e un proiect important și ultima ședință în acer se mai dezbate proiectul.

Opoziția a arătat că va contesta proiectul la Curtea Constituțională.

CITEȘTE ȘI Nou privilegiu: Membrii CA vor cumula indemnizația pentru creșterea copilului cu cea de conducere a companiei. Consiliul Legislativ, aviz negativ - nu muncesc 8 ore pe zi

La Senat, pragul până la care evazioniștii pot scăpa de urmărirea penală achitând prejudiciul, cu unele penalități, a fost majorat acum de 10 ori, de la 100.000 de euro la 1 milion de euro, conform unui amendament adoptat. Inițiatorii susțin că se poate combate evaziunea și cu astfel de măsuri, deși nu este clar ce impact de descurajare are posibilitatea dată evazioniștilor, acum la sume majorate de 10 ori, de a evita închisoarea plătind prejudiciu și penalități.

De asemenea, un prag valoric pentru trimiterea către DNA și DIICOT a marilor cazuri de evaziune a fost dublat de către senatori, de la 5 milioane de lei la 10 milioane de lei.

Posibilitatea de a scăpa ușor de urmărirea penală pentru sume atât de mari rezultate din evaziune ar putea avea ca efect încurajarea unor astfel de fapte și nu descurajarea lor.

Raportul cu amendamente este disponibil aici.

Inițiatorii susțin că se poate combate evaziunea și cu majorarea de 10 ori a plafonului până la care poți plăti ca să scapi de închisoare

În prezent, în cazul săvârșirii unei serii de infracțiuni, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.

CITEȘTE ȘI De astăzi ies de sub incidența Legii prevenirii mai multe contravenții

Potrivit senatorilor PSD care au inițiat amendamentele, combaterea evaziunii fiscale poate fi realizată atât prin înăsprirea pedepselor aferente faptelor de evaziune incriminate cât și prin mecanisme de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat astfel:

a) Dacă prejudiciul adus bugetului de stat până în 1 milion de euro, majorat cu 15%, la care se adaugă dobânzi și penalități, este plătit integral în etapa de control a organelor de urmărire penală, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală.

b) Dacă prejudiciul adus bugetului de stat până în 1 milion de euro, majorat cu 25%, la crae se adaugă dobânzi și penalități, este plătit integral în etapa de cercetare penală, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală.

c) Dacă prejudiciul adus bugetului de stat până în 1 milion de euro, majorat cu 50%, la care se adaugă dobânzi și penalități. este plătit integral în etapa procedurii camerei prelimninare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă înstanță, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală.

CITEȘTE ȘI Încă o etichetă avizată pentru alimente - cea de ”produs alimentar de origine autohtonă”

d) Dacă prejudiciul adus bugetului de stat până în 1 milion de euro, majorat cu 100%, la care se adaugă dobânzi și penalități, este plătit integral în cursul judecîții de apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală. 

Faptele vizate de amendamentul senatorilor

• Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.
• Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.
• Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
  • ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  • omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  • evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
  • alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  • executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  • sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
  • substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

Proiectul de lege inițiat de Ciolacu și Ciucă

Proiectul depus de către liderii PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, la Parlament prevede majorarea unor pedepse pentru fapte de evaziune, cum este cazul celor săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Premierul Ciolacu a transmis în mai multe rânduri că vede combaterea evaziunii ca una dintre potențialele surse importante de venituri la buget. Revine incriminarea penală a faptei de nereținere la sursă a uneia dintre cele 19 taxe, impozite și/sau contribuții pentru care se sancționează în prezent doar faptele de reținere și neplată, precum și de încasare și neplată. Apare și pedeapsa de până la 15 ani pentru prejudicii de peste 1 milion de euro aduse la TVA bugetului de stat, în timp ce DNA și DIICOT vor investiga marile cazuri de evaziune, schimbare anunțată anterior de către Profit.ro.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT ANAF se pregătește de încasarea impozitului minim de la companiile mari și a accizelor pentru băuturile cu zahăr și a țigărilor electronice: modifică declarațiile

Autoritățile au intenționat și în trecut incriminarea nereținerii la sursă, dar au renunțat, în urma argumentelor aduse de mediul privat că se poate ajunge la posibila sancționare în cazurile în care ANAF la control concluzionează că un contribuabil nu a interpretat corect legea și nu a reținut la sursă sau nu a reținut suficient. Ar fi riscat închisoarea, astfel, și contribubili care au acționat de bună credință, dar au interpretat legea diferit față de autorități.

"Prin adoptarea acestor modificări se va obtine o creștere a eficienței folosirii resurselor materiale și umane ale statului precum și responsabilizarea subiecților de drept în sensul respectării dispozițiilor legale privitoare Ia controlul vamal asupra bunurilor și mărfurilor care ar trebui plasate sub un regim vamal și îndeplinirea obligatiilor fiscale. Totodată, prevenirea evaziunii fiscale și recuperarea mai rapidă a prejudiciilor contribuie în mod direct la reducerea decalajului fiscal la TVA (GAP), ca premisă pentru creșterea veniturilor colectate. Prezentul act normativ consolideaza mediul concurențial corect și conduce la reducerea drastică a concurenței neloiale generate de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Măsurile adoptate prin legea propusă vor conduce la o gestionare eficientă a cauzelor penale și la o îmbunătățire accentuată a colectării cu impact durabil asupra creșterii veniturilor bugetare", afirmă inițiatorii.

Principalele prevederi ale proiectului:

• revine sancționarea, potrivit legislației aspre în vigoare din martie 2022, a faptei de nereținere la sursă a unor taxe, impozite și contribuții. Sancțiunea este 1 - 5 ani de închisoare sau amendă. (Autoritățile au intenționat și în trecut să sancționeze nereținereea la sursă a celor 19 taxe, impozite și contribuții prevăzute în anexa Legii de combatere a evaziunii, dar au renunțat)
• crește de la 2-8 ani în prezent la 3-10 ani pedeapsa pentru fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cum ar fi:
  • a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  • b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  • c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
  • d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  • e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  • f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
  • g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
    (punctele c), d) și e) se modifică pentru a face referire la factura electronică și medii de stocare electronice.)
• se introduc în rândul faptelor de evaziune sancționate cu pedeapsa mărită, de 3-10 ani:
  • folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;
  • utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale;
• se relaxează termenii în care, în cazurile de evaziune mare, se majorează pedeapsa minimă și cea maximă, având în vedere creșterea prin proiect a sancțiunii pentru orice astfel de fapte de la 8 la 10 ani:
  • dacă prejudiciul este mai marede 500.000 euro (în prezent 100.000 de euro), limita minimă a pedepsei se majorează cu 3 ani (acum 5 ani)
  • dacă prejudiciul este mai mare de 1 milion de euro, limita minimă se majorează cu 5 ani (acum 7 ani).
• se introduce un nou paragraf de sancționare a prejudiciilor cauzate din evaziune la TVA. Dacă în prezent se aplică o sancțiune cu închisoare de la 7 la 15 ani la prejudicii de peste 10 milioane de euro aduse bugetului UE, un paragraf propus acum de inițiatori introduce închisoare de la 7 la 15 ani și pentru prejudicii de peste 1 milion de euro aduse la TVA bugetului de stat.
  "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin 1 milion de euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat"
  • se introduce și sintagma de declarații electronice
• se va sancționa cu închisoare de la 3 la 10 ani sau cu amenda "operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidentierii în actele contabile, a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili."
  "Art. 9"3 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidentierii în actele contabile, a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili."
  "Experiența instituțională a relevat faptul că creditarea societăților, în mod deosebit prin utilizarea numerarului. de către asociați, acționari ori de către alte persoane care în mod formal sau informal sunt implicate in conducerea acestora, se regăsește în foarte multe situații în imediata vecinătate a infracțiunilor de evaziune fiscală. În fapt, veniturile nedeclarate, respectiv sumele încasate din activitatea ilegala derulata pe seama societății administrate, direct sau indirect, sunt reintroduse in societate prin disimularea unor operațiuni de creditare a acesteia. Astfe, starea de fapt fiscală este denaturată, diminuándu-se veniturile impozabile ale societății și creanțele fiscale datorate bugetului general consolidat al statului. Totodată, societatea este privată de resursele financiare proprii, necesare pentru derularea optimă a activității și înregistrează o creștere a datoriei către creditori care procură fonduri tocmai din utilizarea nelegală a societății, respectiv a patrimoniului acesteia. În plus, această finanțare disimulată creează premisele devalizării societății prin restituirea în mod necuvenit către creditor a unor sume pe care societatea le obține din activitate licită. Utilizarea acestui mecanism de finanțare disimulată a societății indică reaua-crediuță a creditorului, această faptă fiind în strânsă legătură cu infracțiunile de evaziune fiscală, prin crearea unei aparențe de legalitate și disimularea adevăratei naturi a provenienței fondurilor utilizate", argumentează inițiatorii.
• prejudiciile de peste 5 milioane de lei din anumite fapte de evaziune vor fi investigate de către DIICOT și DNA. (această măsură a fost anunțată anterior de către Profit.ro)
  • (Senatul a urcat acum pragul la 10 milioane de lei)

Citește aici proiectul inițial