Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că pot fi construite centrale de producție de energie electrică în arii naturale protejate, dacă proiectele sunt declarate de Executiv ca fiind ″de importanță națională în domeniul energiei electrice″. Aceste proiecte vor benefica și de scutire de taxele locale de eliberare a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire.
Astfel, conform analizei Profit.ro, în Legea energiei a fost introdus conceptul de lucrare de interes național și de utilitate publică, definit ca ″lucrările/proiectele de construire, realizare, dezvoltare, modernizare, reabilitare, retehnologizare operare, exploatare, de intervenție, în caz de avarie, revizie și reparație și de întreținere, inclusiv de realizare și extindere a lucrărilor și construcțiilor aferente centralelor hidroelectrice de acumulare prin pompaj de tipul CHEAP, aferente producerii de energie electrică, care face/fac obiectul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice″.
Mai departe, OUG-ul adoptat astăzi stipulează că, la propunerea Ministerului Energiei și/sau a Secretariatului General al Guvernului (SGG), Guvernul poate să declare, prin simplă hotărâre, proiecte energetice drept lucrări de interes public național, care devin astfel proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice.
Potrivit ordonanței, proiectele declarate de importanță națională în domeniul energiei electrice sunt considerate ″proiectele în domeniul energiei electrice declarate ca fiind lucrări de interes național și de utilitate publică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei și/sau a Secretariatului General al Guvernului; prin prezenta lege, acestea sunt considerate ca fiind de securitate națională în sensul prevederilor art. 6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și sunt considerate ca fiind de interes public național în sensul art. 476 alin. (1) lit e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare și sunt considerate ca fiind proiecte de interes național/importanță/securitate națională″.
OUG nr. 57/2007 prevede, la articolul 6, că instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc :a) asigurarea securității naționale; b) asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor; c) prevenirea unor catastrofe naturale. Același act normativ stipulează că scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.
De asemenea, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă amplasarea de construcții sau investiții în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamități naturale și a celor realizate în scopul asigurării securității naționale.
În zonele de protecție integrală, care cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naționale și naturale, sunt interzise activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale. În plus, în zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă și de management durabil, este interzisă realizarea de construcții noi, cu excepția celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
Codul Fiscal prevede că sunt scutite de taxe de eliberare certificatele de urbanism și autorizațiile de construire emise pentru lucrări de interes public național, județean sau local, astfel că proiectele energetice declarate de importanță națională vor beneficia și de această înlesnire.
Prin ordonanță s-a mai decis că, prin excepție de la Codul Silvic, se va permite, la cerere, scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenurilor necesare pentru realizarea sau extinderea lucrărilor și construcțiilor aferente centralelor hidroelectrice de acumulare prin pompaj.
″Proiectele de importanță națională în domeniul energiei electrice devin instrumente strategice ale statului pentru garantarea securității energetice, în special în contextul tranziției către surse de energie regenerabilă. Acest cadru permite derularea rapidă și eficientă a proiectelor, contribuind la atingerea țintelor asumate de România în cadrul Pactului Ecologic European și Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). (...) Schimbările preconizate prin aceste amendamente sunt menite să asigure o tranziție rapidă și eficientă către un sistem energetic modern și sustenabil, în concordanță cu angajamentele României la nivel european și cu cerințele de securitate națională″, se argumentează în nota de fundamentare a OUG, inițiată de Ministerul Energiei.
Documentul menționează printre avantajele aduse de modificarea legislativă și ″facilitarea scoaterii terenurilor din circuitul agricol și din fondul forestier național, în conformitate cu legislația specifică (Legea fondului funciar nr. 18/1991 și Codul silvic)″, proiectele energetice de importanță națională beneficiind astfel ″de o procedură accelerată pentru accesul la terenurile necesare pentru realizarea lucrărilor″.
În ultimele câteva luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a acuzat în mai multe rânduri o serie de ONG-uri de protecția mediului mediu că blochează proiecte energetice majore intentând procese în instanță.
″Sunt minim 11 hidrocentrale cu grad avansat de execuție, unele la peste 90%, în toată țara (Bumbești-Livezeni, Cornetu-Avrig, Răstolița etc). Miliarde de euro deja investite de statul român, mai ales înainte de 1989. Proiecte blocate pentru că sunt contestate sistematic în instanță, la fiecare pas administrativ. Cu avocați de top și resurse incredibile. Vă asigur că, alături de Ministerul Mediului, Ministerul Energiei are toată disponibilitatea de a proteja viitorul generațiilor următoare, aerul curat și biodiversitatea. (...) Înainte de orice însă, prioritatea zero — nenegociabilă — este securitatea energetică a românilor. Trebuie să se aprindă becul atunci când apăsăm pe întrerupător, să nu depindem de importuri de energie de la țări care o folosesc ca armă de șantaj și să avem un mediu economic cât mai competitiv. Da, trebuie să producem mai mult și să finalizăm investițiile strategice mai repede. La nivelul Ministerului Energiei lucrăm la un act normativ pentru accelerarea proiectelor de investiții în sector, inclusiv în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj (Tarnița-Lăpuștești, Bicaz, Olt etc.)″, declara Burduja în septembrie.
La finalul lunii trecute, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a primit OK oficial de la autorități pentru defrișările forestiere necesare finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.
Pe de altă parte, către finalul anului 2021, Hidroelectrica a dat în judecată Ministerul Mediului și a solicitat în instanță anularea regimului de arie naturală protejată de importanță comunitară instituit în 2007 pentru situl Călimani-Gurghiu, prin ordin de ministru, susținând că ordinul ar fi fost emis în mod ″nelegal″ și abuziv. Situl RO SCI0019 Călimani Gurghiu se suprapune parțal cu amplasamentul amenajării hidro de la Răstolița.
Compania a pierdut procesul în primă instanță în octombrie anul trecut, curtea apreciind că proiectul nu se încadrează printre excepțiile prevăzute de legislația ariilor naturale protejate. ″(...) investiția Răstolița, aflată în derulare, nu privește securitatea națională, securitatea, sănătatea oamenilor și animalelor și nu previne unele catastrofe naturale, deoarece reclamanta nu a justificat incidența excepțiilor prevăzute de lege în privința acestei investiții″, se arată în motivarea deciziei judecătorești, analizată de Profit.ro. Primul termen în recursul formulat de companie a fost programat în februarie anul trecut.
