România preia de astăzi, 1 ianuarie 2019, pentru jumătate de an, președinția Consiliului Uniunii Europene, care este asigurată prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. Preluarea președinției vine într-un context politic intern tensionat - remarcat chiar de către președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker - și marcat de poziții anti-europene din partea actualilor guvernanți, criticați de Comisie pentru modificările din domeniul justiției. Prioritățile României pe parcursul președinției, așa cum reies dintr-un document oficial, includ încercări de diversificare a cotelor derogatorii de TVA, menținerea unei subvenționări importante pentru agricultură, găsirea unui echilbru între politicile de mediu și industria auto precum și impozitarea economiei digitale.
De ce este important: Este pentru prima dată când România deține o astfe de poziție, la împlinirea a 12 ani de la aderarea la blocul comunitar. Consiliul este un factor decizional esențial al UE, care negociază și adoptă acte legislative în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie.
În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția română va conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliul Uniunii Europene, unde se întâlnesc liderii europeni, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului. Președinția reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European, rolul său fiind de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este important: Deși negocierile au avut loc în mod separat de activitățile președinției Consiliului UE, Brexit-ul, ieșirea oficială a Marii Britanii din UE, în ciuda incertitudinilor recente privind un acord, este programată pentru primăvara acestui an, în timpul mandatului țării noastre.
Contextul politic intern: Este marcat de acuze reciproce între Guvern și Administrația Prezidențială chiar și pe tema președinției României la Consiliul UE. Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat, ca, după Anul Nou, să fie depusă o plângere pentru înaltă trădare împotriva președintelui Klaus Iohannis care a susținut că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția Consiliului. Această situație l-a făcut pe președintele Comisiei Europene, Jean Claude Jucker, să declare, pentru presa germană, că deși consideră că este bine pregătită din punct de vedere tehnic, România ”nu a înțeles sarcina” asigurării Președinției Consiliului UE, respectiv nu a înțeles încă pe deplin "ce înseamnă să prezidezi țările UE”.
Accente anti-europene ale guvernanților: Presa europeană a remarcat pozițiile divergente pe care Guvernul de la București și Comisia Europeană le au pe tema modificărilor aduse în domeniul justiției de actuala putere. În cel mai recent raport privind mecanismul de cooperare și evaluare (MCV) în justiție, Bruxelles-ul a solicitat stoparea acetor măsuri. În acest context, cea mai dură reacție a venit din partea fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, autorul celebrei ordonanțe de urgență 13 care dezincrimina abuzul în serviciu. El le-a arătat degetul mijlociu de la ambele mâini parlamentarilor din opoziție, care nu au fost de acord cu declarațiile sale și a declarat că puterea va merge mai departe cu modificările legislative din sfera justiției: ”Vom merge mai departe cu toată opoziția pe care a arătat-o Comisia Europeană. Vrem să fim independenți, vrem să decidem potrivit Constituției, nu potrivit presiunii pe care o pun unii sau alții!”.
România se numără și printre țările cu un număr important de directive europene netranspuse în legislația internă, respectiv 35 de astfel de norme comunitare, pentru care se află în diferite etape de infringement, fiind chiar dată în judecată la Curtea de Justiție a UE, pentru întârzierea legislației pentru combaterea spălării banilor, inclusiv interzicerea acțiunilor la purtător, și pentru neimplementarea la timp a măsurilor de asigurare a calității aerului.
Este de menționat, totodată, că, în schimb, guvernanții au fost preocupați și au cheltuit resurse importante pentru organizarea unui referendum pentru redefinerea familiei, care i-a făcut pe unii lideri europeni să atragă atenția că valorile familiei nu trebuie folosite pentru a strâni ura împotriva minorităților sexuale. De altfel, scrutinul a fost ignorat de majoritatea românilor, în ciuda promovării acestuia de lideri social-democrați.
Probleme organizatorice: În ciuda declarațiilor venite atât din partea Guvernului, cât și Administrației Prezidențiale cu privire la importanța preluării președinției Consiliului UE și în ciuda faptului că Guvernul este responsabil inclusiv cu partea de organizare a reuniunilor Consiliului liderilor UE, la care România este reprezentată însă de șeful statului, surse oficiale au confirmat pentru Profit.ro că până la acest moment Palatul Victoria și Palatul Cotroceni nu au instituit un mecanism de colaborare dedicat în acest scop.
Pregătirea președinției a fost marcată, totodată, de un eveniment ieșit din comun, și anume, cu mai puțin de două luni înaintea preluării de către România a președinției Consiliului UE, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și-a dat demisia ca urmare a dezacordurilor cu alți membri ai cabinetului Dăncilă chiar în privința măsurilor necesare pentru buna desfășurare a președinției.
Nici din punct de vedere logistic, autoritățile nu stau mai bine, având în vedere că, potrivit unor surse diplomatice, ministerul de resort a organizat cu întârziere licitația de achiziționare obiectelor personalizate cu logo-ul președinției române, care sunt împărțite participanților și presei la reuniunile oficiale, doar o parte dintre aceste obiecte urmând să ajungă, cu foarte mare întârziere, la Bruxelles.
De asemenea, proiectele pentru amenajarea și decorarea tuturor spațiilor de la Bruxelles pentru reuniunile Consiliului au fost depuse cu întârziere, iar în ultimă lună au tot fost schimbate, spre surpriza neplăcută a funcționarilor de la Bruxelles. Achiziția mobilierului aferent a fost, prin urmare, întârziată, de asemenea.
De altfel, și la București, abia în cea de-a doua parte a anului trecut au început lucrările de renovare a unor spații din Palatul Parlamentului și din Palatul Victoria, sediul Guvernului, unde lucrările încă nu au fost finalizate.
Potrivit informațiilor Profit.ro, în multe ministere, în special în cele din domeniul economic, nu au fost stabilite obiectivele de atins, nu s-au angajat negocieri cu alte state în vederea susținerii pozițiilor României și nici nu au fost trimise documente programatice partenerilor din UE.
Lipsă de transparență: Incoerența de la nivel ministerial poate fi explicată și prin faptul că temele majore, dar mai ales prioritățile concrete și obiectivele propuse de țara noastră pentru președinția Consiliului UE nu au fost dezbătute absolut deloc la nivel public, marcând și lipsa unui dezinteres total al clasei politice și opiniei publice cu privire la subiect.
Chiar și atunci când au fost prezentate public, de premierul Dăncilă în Parlament, de pildă, prioritățile României au fost descrise într-un limbaj de lemn, de sorginte birocratic-europeană, pe teme mari, generale, în formulări tautologice, fără menționarea niciunei măsuri sau propuneri pe care România o va angaja pe parcursul președinției.
”Contextul determinat de Brexit și întărit de perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar și de propunerile de consolidare în continuare a Uniunii Economice și Monetare este unul extrem de favorabil pentru avansarea obiectivelor legate de creștere și convergență”.
”Dosarele subsumate obiectivului „Europa convergenței”, vor permite României să promoveze o abordare incluzivă, integratoare în avansarea discuțiilor la nivelul UE și să acționeze în direcția stimulării consensului pe o serie de dosare sensibile pentru statele membre”.
”Continuarea măsurilor în direcția finalizării Uniunii Bancare, precum și dezvoltarea Uniunii Piețelor de Capital vor putea reprezenta o oportunitate pentru România, în calitate de Președinție a Consiliului UE, de a contribui la canalizarea atenției în direcția aprofundării proiectului european, inclusiv din perspectiva unui răspuns eficient și coordonat al Uniunii la evoluțiile în plan internațional”.
Pargarafele de mai sus sunt doar câteva exemple dintr-un discurs lipsit de orice elemente concrete de interes pentru publicul larg, promovat la nivel guvernamental, inclusiv pe site-ul oficial al președinției României, unde se regăsesc doar astfel de generalități și știri privind preluarea dosarelor Consiliului de către miniștrii români.
Între timp, site-ul de facebook al președinției României se ocupă în principal cu promovarea unor ”rețete” tradiționale de mâncăruri, lipsind și de aici orice dezbatere reală pe tema subiectelor de la nivel european, dovadă că autoritățile văd promovarea României tot în mod ”tradițional”, prin folclor și gastronomie, și nu prin implicarea în dezbateri europene și asumarea unor soluții.
Aceeași abordare, pur discursivă și în limbaj european de lemn, este promovată și de ministerul de resort atunci când este solicitat să informeze opinia publică cu privire la prioritățile președinției române.
Profit.ro a consultat însă propunerile de obiective și priorități, care au fost discutate de autorități în cursului anului trecut, și câteva dintre cele mai importante - cu mențiunea că agenda de lucru oficială a președinției române va fi definitivată și făcută publică la jumătatea acestei luni - sunt prezentate mai jos.
Cadrul Financiar Multianual 2020+ și un regim TVA mai lax
România își propune atingerea unui acord politic privind viitorul cadru finaciar multianual până la încheierea mandatului și anterior alegerilor pentru Parlamentul European. În acest context, trebuie identificate soluțiile care să conducă la acoperirea deficitului bugetar creat de ieșirea Marii Britanii din UE, luând în calcul și varianta creșterii contribuției statelor membre la bugetul UE
În ceea ce privește politicile finanțate din bugetul UE, România este interesată ca, și în viitor, o pondere importantă în acesta să fie deținută de politica de coeziune și de politica agricolă comună. Astfel, printre obiectivele României se numără:
- Menținerea politicii europene de coeziune ca politică de investiții principală a UE în cadrul negocierilor, cu respingerea fermă, în continuare, a propunerilor din care ar rezulta aplicarea unor criterii diferențiate în calcularea anvelopei naționale din politica de coeziune;
- Finanțarea infrastructurii în corelare cu nevoile de convergență existente la nivelul statelor beneficiare ale Fondului de Coeziune;
- Menținerea Politicii Agricole Comune, ca politică tradițională cu impact major la nivel european în reducerea decalajelor de dezvoltare și asigurarea convergenței economice și sociale, cu susținerea unui nivel adecvat de finanțare pentru plățile directe și dezvoltarea rurală.
În ceea ce privește veniturile bugetului UE, ținând cont și de contextul actual, România, la fel ca și alte state membre, dorește ca, odată cu Brexit, să existe o simplificare a sistemului de resurse proprii (actuala resursă TVA să fie eliminată) pentru perioada post 2020.
România își propune să convingă celelalte state membre de necesitatea mai multor cote reduse de TVA față de cota standard.
În prezent normele comunitare permit doar două astfel de cote reduse, iar din acest motiv liderul PSD, Liviu Dragnea, nu și-a putut promova în Parlament propunerile de TVA zero la livrarea de locuințe și la publicitatea mass-media.
Directiva europeană în domeniu nu permite decât două cote reduse de TVA, România are deja două cote reduse de TVA, cea de 9% aplicată, de exemplu, la alimente și apă, și cea de 5% pentru produse precum cărți și servicii de turism. Mai mult, directiva europeană stabilește în mod explicit că procentul cotelor reduse de TVA ”nu poate fi mai mic de 5%” din baza de impozitare.
”Propunerea legislativă referitoare la revizuirea legislației în ceea ce privește cotele de TVA face parte dintr-o serie de propuneri legislative în domeniul TVA care prezintă o importanță deosebită în contextul eforturilor colective care au loc la nivel comunitar pentru modernizarea, simplificarea și îmbunătățirea regimului de TVA, astfel încât acesta să devină mai rezistent la fraudă”, se arată în document.
România mai susține cu fermitate, în cazul fondurilor europene, menținerea termenului de dezangajare automată la n+3, cel puțin pentru primii ani de implementare a bugetului, respectiv posibilitatea folosirii fondurile alocate timp 3 ani după încheierea exercițiului financiar.
În ceea ce privește durata cadrului financiar multianual, din perspectiva fondurilor aflate în gestiune partajată, România susține menținerea actualei durate, de 7 ani, dar poate lua în calcul, ca variantă secundară, propunerea de 5+5, cu condiția de a nu fi afectate alocările inițiale, iar criteriul absorbției să nu fie luat în considerare la negocierile de la jumătatea perioadei de programare.
Obiective legate de politica agricolă comună
- Menținerea schemei de plată unică pe suprafață; continuarea procesului de convergență, pentru reducerea decalajelor între nivelurile plăților directe ale statelor membre; simplificarea plății de înverzire; mai mare flexibilitate în aplicarea schemei de sprijin cuplat.
- Reînnoirea generațiilor de fermieri; menținerea sprijinului financiar cel puțin la nivelul actual pentru investițiile în sectorul agricol, dar și alimentar, în special prin promovarea lanțurilor alimentare integrate și a stimulării investițiilor realizate de formele asociative din sectorul a groalimentar; susținerea dezvoltării infrastructurii de bază ca premisă a dezvoltării economice și creșterii atractivității spațiului rural; susținerea sectorului de cercetare agricolă/inovare în agricultură; continuarea susținerii prin FEADR a măsurilor dedicate dezvoltării spațiului rural prin activități de diversificare.
- Utilizarea eficientă în scop agricol și pentru energie regenerabile a biomasei și creșterea performanței fermelor de dimensiuni mici și mijlocii prin realizarea unor producții pentru fermele de stabile și de calitate ridicată.
Președinția României mai are ca obiectiv facilitarea accesului la piață a producătorilor mici și a produselor tradiționale și punerea accentului pe lanțurile scurte de aprovizionare (nu doar pentru că produsele sunt mai proaspete, ci și pentru că poluarea creată de mijloacele de transport la distanțe mari ar fi eliminată).
Acest din urmă obiectiv are legătură și cu faptul că autoritățile de la Bruxelles au declanșat procedura de infringement împotriva României cu privire la Legea 51% produse locale, pe care parlamentarii sunt acum nevoiți să o modifice.
Găsirea unui echilbru între politicile de mediu și industria auto
În ce privește, limitarea emisiilor de CO2 de la vehicule, România are ca obiectiv găsirea unor soluții de compromis și obținerea unor acorduri care să asigure echilibrul între nivelul de ambiție necesar pentru contribuția la angajamentul UE de reducere a emisiilor și competitivitatea industriei de automobile europene, implicit din țara noastră.
Auoritățile române consoideră că subiectul va atrage atenția tuturor factorilor interesați, mai ales în contextul scandalului Dieselgate. Subiectul este important pentru statele membre cu mari producători de autovehicule, precum Germania, Franța, Italia, Spania, majoritatea anunțând planuri ambițioase de promovare a automobilelor mai puțin poluante. La nivel național, industria auto este importantă din perspectiva celor doi producători (Dacia și Ford), a contribuției acestui sector la PIB (13%) și la export (47%).
Impozitarea economiei digitale
Comisia Europeană vrea să impoziteze veniturile marilor companii IT raportat la locul utilizatorilor, nu la sediul companiei, cu o cotă cuprinsă între 1 și 5%. Impozitatea vizează companii precum Google, Facebook, Amazon, dar sunt vizate și marile companii care vând publicitate în spațiul online, precum Twitter și Instagram, și platforme precum Airbnb și Uber sunt, de asemenea, vizate, conform proiectului aflat în discuție.
România susține că trebuie valorificată jurisprudența Curții de Justiție a UE (CJUE) în ceea ce privește transferul sediului societății într-un alt stat membru, fuziuni și transformări transfrontaliere în creionarea unui regim echilibrat al acestor operațiuni.
România va sprijini instituirea unor standarde minimale, de natură a garanta respectarea concluziilor CJUE în jurisprudența sa în materia libertății de stabilire. Măsura ar fi necesară pentru realizarea pieței unice digitale.
De altfel, și autoritățile române au în vedere o serie de măsuri pentru impozitarea diverselor platforme sau firme din domeniul IT sau digital.
Un alt obiectiv este realizarea, începând de la 1 iulie 2019, exclusiv pe cale electronică a schimburilor de documente pentru toate sectoarele de securitate socială pe întreg teritoriul UE, schimb de date estimat a fi de 900 milioane pe an, în condiții de securitate a datelor și de respectare a termenelor stabilite.
Obiective în domeniul energetic
Dezvoltarea sectorului gazului natural lichefiat - abordarea construcției proiectului „Terminal de Import LNG pe teritoriul României” sau implementarea proiectului AGRI ( Interconectorul Azerbaijan — Georgia — România — Ungaria) cu concluzii finale favorabile ale studiului de fezabilitate.
Dezvoltarea capacităților de înmagazinare subterenă.
Încurajarea investițiilor în vederea descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi.
Promovarea unor proiecte multinationale care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în mod special de gaze și țiței.
Promovarea realizării de proiecte de diversificare a surselor/rutelor în aprovizionarea cu petrol (proiectul de transport țiței Constanța - Pancevo).
Priorități realiste în domenul transporturilor
Dincolo de solicitările de finanțare a diferitelor modalități de transport, resurse pe care autoritățile române nu au reușit să le utilizeze decât într-o mică măsură, apar mai accesibile propunerile țării noastre în privința Pachetului privind mobilitatea rutieră ”Europa în mișcare".
În acest caz, obiectivele constau în:
- Asigurarea unei eficiente sporite a pieței transporturilor rutiere printr-o implementare armonizată a regulilor existente (în special în legătură cu perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto), nu prin introducerea frecventă a unor reguli și principii noi, care pot genera un efect invers (aplicare neunitară în statele membre și creșterea posibilități de existență a unor abuzuri din partea autorităților de control).
- Susținerea, ca principiu, a flexibilizării regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, fara însă ca această flexibilizare să se facă în detrimentul siguranței rutiere.
- Îmbunătățirea cadrului legislativ actual prin dispoziții clare, care să nu presupună schimbări de o asemenea amploare încât construcția administrativă națională și cei vizați de prevederile regulamentului să fie supuși la eforturi administrative și/sau financiare semnificative sau disproporționate pentru conformare sau care să dezavantajeze semnificativ operatorii de transport rutier români și angajații acestora.
Totodată, în domeniul feroviar, România, cum era de așteptat, susține menținerea perioadei de derogare până în 2024 privind punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1371/2007, în sprijinul operatorilor de transport feroviar și agestionarilor de infrastructură care nu beneficiază de finanțare suficientă și la care se înregistrează decalaje.
Poziția privind Brexitul
Autoritățile de la București consideră că un eșec în stabilirea unui parteneriat solid va afecta în primul rând Marea Britanie, dar și funcționarea pieței comune și chiar relațiile comerciale ale UE cu state terțe. De pildă, în cazul unui dezacord major, ar putea fi afectată împărțirea între UE și Marea Britanie a contingentelor tarifare pentru produse sensibile, mai ales agroalimentare, negociate la Organizația Mondială a Comerțului și în acordurile bilaterale existente.
Uniunea Europeană trebuie să se asigure că drepturile cetățenilor europeni stabiliți în Marea după ieșirea din Britanie nu vor fi afectate. De asemenea, interesul strategic al UE ar trebui să fie reducerea la UE maximum a impactului asupra economiei europene a Brexit.
Astfel, România consideră că este important ca sectoarele în care Uniunea are un flux comercial important cu Marea Britanie să beneficieze de taxe vamale zero.
Potrivit documentului, este importantă promovarea unor soluții la nivel comercial care: a) să mențină pe cât posibil neafectate fluxurile comerciale bilaterale în materiile de interes direct pentru economia europeană; b) să fie parte dintr-un pachet mai larg de măsuri agreate la nivel european (precum protecția drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie și limitarea efectelor evoluțiilpr financiare generate de Brexit).
Finalizarea negocierilor privind dosarul Erasmus+
Programul își încetează valabilitatea la 31 decembrie 2020.
Având în vedere importanța mobilităților pentru construcția proiectului european și promovarea valorilor europene comune, pentru formarea competențelor și a integrării persoanelor pe piața forței de muncă și în favorizarea competitivității, programul Erasmus+ reprezintă o prioritate, inclusiv după anul 2020. Necesitatea continuării programului la un nivel si mai ambițios a fost susținută și de președintele CE, Jean-Claude Juncker.
În România, Programul Erasmus+ reprezintă un instrument care a condus la dezvoltarea dimensiunii europene și internaționale în educația formală și non-formală, la toate nivelurile, dar și la îmbunătățirea calității sistemelor de educație si formare. Interesul crescut pentru program este reflectat și de numărul mare al cererilor de finanțare și gradul ridicat de absorbție al fondurilor alocate.
Erasmus+ contribuie la realizarea pe plan național a obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020 care prevăd ca ponderea celor care părăsesc timpuriu școala să fie sub 11,3%, iar cel puțin 26,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 30-34 de ani să aibă studii de nivel tertiar, precum și la îndeplinirea criteriilor de referință ET 2020.
România își propune, de asemenea, ca prioritate, dinamizarea strategiilor europene privind Dunărea și Marea Neagră, dar și încurajarea statelor vecine ca Republica Moldova și Ucraina într-un parcurs european sau de asociere.
De asemenea, alte obiective vizează continuarea dosarelor europene în domeniul justitției, sănătății, educației sau pieței muncii.
SUBIECTELE PRIORITARE PENTRU ROMÂNIA ȘI MĂSURILE DISCUTATE ÎN VEDEREA PREȘEDINȚIEI POT FI CONSULTATE AICI
