Anul trecut, 23% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din sistemul de educație formal erau angajați, în timp ce 3% căutau un loc de muncă și erau disponibili pentru a începe lucrul. Totuși, cea mai mare parte a acestui grup (73%) era în afara forței de muncă (nici angajați, nici șomeri), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a studenților și stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din sistemul de educație formal, care erau și angajați, se înregistra anul trecut în Țările de Jos (70%), Danemarca (49%) și Germania (42%), iar cea mai scăzută în România (2%), Slovacia (4%), Ungaria și Bulgaria (ambele 5%), arată Agerpres.
În 2021, cea mai ridicată pondere a studenților și stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că își căutau un loc de muncă și erau disponibili pentru a începe lucrul în timp ce studiau) se înregistra în Suedia (14%), Finlanda (9%) și Țările de Jos (7%). Pe de altă parte, sub 1% dintre studenții și stagiarii din această grupă de vârstă nu lucrau în Cehia, România, Ungaria și Croația.
Ponderea femeilor care participau la educația formală era mai ridicată decât cea a bărbaților, în special la grupa de vârstă 20 - 24 de ani (54% femei față de 45% bărbați).
Furnizarea unei educații bune tinerilor este un obiectiv important, de fapt le determină viitorul. Cât de rapid fac tinerii tranziția de la educație la piața muncii variază semnificativ în rândul statelor membre UE. În unele țări, tinerii încep să muncească (de exemplu part-time, în weekend sau slujbe pentru studenți) încă de când sunt în sistemul de educație formal. Aceste evoluții sunt determinate de sistemele naționale de educație și de formare profesională, precum și de alți factori, cum ar fi caracteristicile pieței muncii la nivel naționali și factori culturali.
