PSD și PNL au ajuns la un compromis cu privire la procedura de numire a membrilor conducerii Consiliul Concurenței, care în prezent sunt numiți prin decret prezidențial. Astfel, plenul Consiliului Concurenței este majorat de la 7 la 11 membri, numiți prin hotărâre a Parlamentului, dar 2 membri vor fi la propunerea președintelui României, 4 la propunerea Senatului, iar alți 5 la propunerea Camerei Deputaților, pentru un mandat ce va putea fi reînnoit o singură dată. Modificările au fost adoptate de deputați, iar după ce vor trece și de senatori și legea va fi promulgată, vor fi demarate procedurile pentru ”numirea membrilor Consiliului Concurenţei”, actualii membrii putând fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţii.
De ce este important: Astăzi, membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări poate fi doar cu condiția prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
Istoria disputei privind numirea în Consiliul Concurenței
Guvernul condus de Ludovic Orban a modificat, în ianuarie 2020, prin ordonanță de urgență, Legea concurenței în așa fel încât mandatul conducerii Consiliului Concurenței să poată fi reînnoit fără limită.
Majoritatea PSD de al acea dată a reușit însă, în aprilie, să impună în Senat, cameră decizională a Parlamentului în acest caz, o nouă formă a legii, astfel încât președintele României să fie eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului.
Proiectul respectiv a fost sesizat pentru neconstituționalitate de către Guvern, PNL și USR, iar apoi de șeful statului.
PSD a mai impus însă, la finele lunii iunie, adoptarea din nou în Senat a unui alt proiect de lege cu aceleași prevederi. Ulterior, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire și la acest proiect.
În octombrie 2020, Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate, iar în luna nioembrie a aceluiași an, șeful statului a solicitat Parlamentului reexaminarea proiectului, invocând impunerea unor condiții discutabile pentru numirea șefului Consiliului Concurenței.
Mandatele actualului șef al Concurenței
Până la ordonanța Guvernului Orban, legea prevedea că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Guvernul Orban a stabilit, prin ordonanța din ianuarie 2020, că numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței sunt pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, deci fără o limită.
Modificarea a apărut cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Acesta fusese reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
Bogdan Chirițoiu a primit un nou mandat de 5 ani (al treilea) la șefia Consiliului Concurenței, prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis, în iunie 2021. Prin urmare, mandatul său ar expira în 2026.
Noua formă a legii
Acum, PSD și PNL s-au înțeles și au votat în Camera Deputaților noua formă a legii, care aduce modificări modului de numire și funcționare a conducerii Consiliului Concurenței.
Astfel, conform proiectului amendaat și votat în Camera Deputaților, Plenul Consiliului Concurenței va crește de la 7 la 11 membri, și anume un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurență (față de 4 în prezenți), numiți prin hotărâre a Parlamentului la propunerea:
a) Senatului - 4 membri;
b) Camerei Deputaţilor – 5 membri;
c) Preşedintelui României – 2 membri.
În urma verificării îndeplinirii condițiilor de legalitate comisiile permanente de specialitate intrunite în ședință comună întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere. După adoptarea hotărârii de numire în funcţie, fiecare membru al Consiliului Concurenţei depune jurământu, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Deputații au mai stabilit că durata unui mandat este de 5 ani, ca și acum, dar cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată, nu fără limită, ca în prezent.
Legea nu prevede însă vreo interdicție pentru desemnarea din nou a unui fost membru al plenului Consiliului pentru această funcție.
Deputații au eliminat, totodată, așa cum reclamase șeful statului, dintre condițiile pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei vechimea de ”minimum 15 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic”.
Din aceste condiții a fost eliminată însă şi ”înalta competenţă profesională în domeniul concurenţei sau ajutorului de stat”, fiind cerută, astfel doar vechime de minimum 10 ani în activități din domeniul economic sau juridic. Opoiziția a reclamat că astfel vor putea fi numite persoane fără competențe în domeniul ajutorului de stat.
Șeful Concurenței trebuie să nu fi fost condamnat pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia post- condamnatorie sau dezincriminarea faptei.
Din proiect a fost eliminată și condiția ca persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială.
De asemenea, preşedintele Consiliului Concurenţei nu va dispune, prin ordin, efectuarea de investigaţii, în baza motivaţiei şi indiciilor prezentate de direcţiile de specialitate, ci pe baza hotrărârii luate de comisie sau de plen, precum în prezent.
Deși au majorat numărul de membri ai pllenului la 11, deputații au menținut prevederea actuală că Plenul Consiliului Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
A fost menținută și prevederea actuală că în formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot, iar în caz de partaj egal al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.
În final, deputații au stabilit că: ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege”.
Opoziția, printr-un amendament formulat de USR, ceruse ca procedurile să aibă loc doar pentru funcțiile vacante, dar puterea a respins propunerea.
Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere și vot Senatului, care este camera decizională în domeniu.
