Țările care au așteptat ani de zile să adere la UE sunt împărțite în privința planurilor elaborate la Bruxelles de a le permite să devină membre mai repede, dar fără drepturi de vot depline, așa cum se obișnuiește, această soluție fiind văzută ca o modalitate de a integra accelerat inclusiv Moldova și Ucraina, relatează POLITICO.
Pentru a calma îngrijorările membrilor actuali că o UE mai mare ar face mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate, Comisia Europeană ia în considerare acordarea drepturilor de vot depline noilor membri numai după ce UE își va revizui modul de funcționare. Această măsură ar face mai dificilă exercitarea dreptului de veto de către țări individuale și ar împiedica deraierea politicilor, scrie News.ro.
În prezent, noii membri obțin drepturi de vot depline imediat, așa cum s-a întâmplat în cazul Croației, ultima țară care a aderat la UE, în 2013.
Printre competențele care ar putea fi limitate inițial se numără dreptul noilor membri de a bloca sancțiunile, printre alte aspecte care în prezent necesită acordul tuturor țărilor UE. Liderii au constatat că este nevoie de mult timp pentru a contracara amenințările cu veto din partea guvernelor populiste din Ungaria și Slovacia.
Planul de reducere a drepturilor de vot a fost lansat la sfârșitul anului trecut de oficiali și guverne pro-UE pentru a da un nou impuls procesului de extindere, care este blocat de Ungaria și de câteva alte capitale din cauza temerilor că ar putea genera o concurență nedorită pe piețele locale sau ar putea compromite interesele de securitate. Ungaria a amenințat în repetate rânduri că își va exercita dreptul de veto la aderarea Ucrainei la UE.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru POLITICO că propuneri concrete vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
Ea a adăugat că „un element complet nou” generează un nou sentiment de urgență. „Există forțe distructive externe care ar dori să ne vadă eșuând – ele acționează împotriva țărilor noastre candidate, dar noi suntem ținta principală”, a avertizat ea.
Planul va trebui elaborat în detaliu de către Comisia Europeană înainte de a fi prezentat liderilor naționali și probabil discutat la viitoarele summituri ale Consiliului European, dar trebuie totodată evaluat și de specialiști pentru a vedea dacă este în conformitate cu tratatele fundamentale ale UE.
VIZIUNI OPUSE PRINTRE ȚĂRILE CANDIDATE. CE SPUNE MOLDOVA
Însă perspectiva aderării fără drepturi de vot depline suscită reacții mixte din partea țărilor candidate. Printre puținele țări din Europa de Est și Balcanii de Vest care așteaptă să adere la bloc, apare o divizare în privința condițiilor atașate cererilor lor. Unele insistă că ar trebui să beneficieze de toate avantajele blocului european, în timp ce altele se mulțumesc doar să fie prezente la masa negocierilor.
Edi Rama, prim-ministrul Albaniei – țară care are deschise în prezent toate așa-numitele „clustere” de negociere pe care va trebui să le parcurgă – a declarat pentru POLITICO că măsurile sunt o „idee bună” și că țara sa ar accepta chiar și ca o perioadă de timp să nu aibă un comisar propriu la Bruxelles. Albania, a spus el, nu dorește să conteste voința marilor membri fondatori, precum Franța și Germania. „În cele din urmă, ei sunt adulții din familie care iau deciziile importante”, a spus el, adăugând că un avantaj pentru membrii mai mici ai UE este că, dacă țările mai mari „o dau în bară”, nu este vina noilor membri.
Salome Zourabichvili, ultima președintă aleasă direct a Georgiei, a spus că a susținut de mult timp o astfel de măsură în discuțiile cu oficialii UE. Rolul ei în negocierile cu Bruxelles-ul a fost desființat de partidul de guvernământ Visul Georgian, într-o mișcare condamnată de Bruxelles, iar negocierile de aderare cu Georgia au fost întrerupte pe fondul avertismentelor privind regresul democratic. „Ca țară mică, este foarte clar că interesul nostru este să facem parte dintr-o comunitate, dintr-o familie, și să participăm la programele care alcătuiesc UE, nu să fim un factor de decizie egal cu țările care au stat la originea acestei organizații și care sunt mult mai puternice”, a declarat Zourabichvili pentru POLITICO. „Cred că este foarte logic dacă vrei să ai o organizație care poate lua decizii în mod eficient”, a opinat ea.
Moldova, a cărei cerere de aderare este asociată cu cea a Ucrainei, a declarat că dorește să vadă detaliile propunerilor. „Suntem pregătiți să ne asumăm responsabilități într-o etapă timpurie și am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuții și de a contribui la conturarea lor”, a declarat un oficial moldovean de rang înalt, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi deschis. „În același timp, aderarea deplină – cu drepturi egale și participare deplină la procesul decizional al UE – trebuie să rămână obiectivul clar și final”, a adăugat oficialul.
Ucraina, care a realizat reforme ample în cadrul procesului de aderare, chiar și în contextul agresiunii Rusiei, s-a arătat însă reticentă în a susține această idee. „Dacă vorbim despre aderarea la UE, aceasta trebuie să fie deplină”, a declarat președintele Volodimir Zelenski în noiembrie.
Muntenegru, țara candidată cea mai avansată în procesul de aderare, insistă, de asemenea, că nu este necesar să se revizuiască condițiile prin care i se acordă statutul de membru și se așteaptă să încheie procesul de verificare în acest an. „Fapt este că UE era deja formată din 28 de state membre”, a declarat președintele muntenegrean Jakov Milatović pentru POLITICO. „Iar în prezent, avem 27 din cauza Brexitului. Așadar, în această privință, dacă Muntenegru devine cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028, atunci răspunsul (la întrebarea dacă este nevoie de reorganizare) este nu, nu-i așa? ... Dar aceasta este cu siguranță întrebarea la care ar trebui să răspundă liderii UE”, a spus liderul din Muntenegru.
În timp ce țările candidate sunt angajate în reformele necesare pentru a deveni membre ale blocului, comisarul Marta Kos spune că mai sunt încă multe de făcut pentru a convinge statele membre existente că vor fi puse în aplicare garanții suficiente. „Negocierile sunt o parte tehnică; trebuie să luăm în considerare partea politică, adică statele membre”, a spus ea.
