Instituția cu sediul la Luxemburg și-a publicat raportul anual, în care indică o posibilă fraudă de 465 de milioane de euro în Spania, majoritatea în cazuri de TVA transfrontalieră, scrie „El Confidencial” (Spania).
Raportul anual al Parchetului European (EPPO) precizează că instituția cu sediul în Luxemburg menține 75 de anchete deschise în Spania, cu un impact total de aproximativ 465 de milioane de euro. Deși EPPO nu oferă multe detalii cu privire la investigațiile sale, subliniază că aproape jumătate, 227 de milioane de euro, sunt legate de cazuri de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA. Numai în 2024, parchetul a deschis 48 de dosare noi cu un impact estimat la 216 milioane de euro, scrie Rador.
EPPO notează că denunțurile, 179, în marea lor majoritate au venit de la actori privați, în timp ce 42 au fost primite de la autoritățile naționale și 19 de la instituții europene. Aproape jumătate din dosarele deschise vizează fraude în cheltuieli care nu au legătură cu achizițiile publice, din cauza documentației false sau eronate, dar 10% dintre acestea afectează licitațiile publice. Patru cazuri sunt legate de corupție, 11 de spălare de bani și două de deturnare de fonduri.
Pe sectoare, Parchetul European subliniază că majoritatea cazurilor se concentrează în programele de dezvoltare agricolă și rurală, urmate de programele de dezvoltare regională și urbană. EPPO observă că există patru dosare deschise legate de Fondul de redresare, cunoscut sub numele de „Next Generation EU”.
Dincolo de granițele Spaniei, EPPO spune că are 2.666 de investigații în desfășurare, cu un impact de aproximativ 24 de miliarde de euro. Spania nu iese prea mult în evidență în acest raport, fie pentru că există mai puține fraude, fie pentru că există un nivel mai scăzut de denunțuri, pentru că, prin comparație, Germania a acumulat aproape 300 de anchete deschise în valoare de 5 miliarde de euro, iar în Franța rămân deschise 114 anchete cu un impact de aproximativ 640 de milioane de euro. Peste toate, Italia se remarcă drept principalul destinatar al Fondului de Redresare, cu 764 de investigații, cu un impact de peste 7 miliarde de euro. În marea lor majoritate, aceste cazuri au legătură cu „Next Generation EU”.
Laura Kövesi, procurorul șef al instituției, a explicat că are nevoie de mai multe resurse având în vedere numărul tot mai mare de investigații și impactul acestora. „După trei ani de activitate în care am scos la iveală un nou continent al infracționalității, capacitatea EPPO trebuie să se adapteze la realitate”, a spus românca. „Așteptarea generală era ca Parchetul European să nu aibă mare lucru de făcut. „A fost proiectat la scară mică pentru a face față la așa-numitele, în mod obișnuit, infracțiuni de „nișă””, a spus Kövesi într-o declarație, la începutul raportului.
Arată spre instituții
Procurorul-șef, care a jucat un rol cheie în lupta împotriva corupției în România, înainte de alegerea sa la conducerea Parchetului European, în pofida opoziției Bucureștiului, a luat în vizor și instituțiile europene, subliniind nivelul scăzut de plângeri penale depuse. „Orice dezbatere serioasă asupra arhitecturii antifraudă a UE nu trebuie să ascundă fapte incomode. De exemplu, în 2024, EPPO a procesat 6.547 de sesizări de infracțiuni. Peste 70% au venit de la persoane fizice, aproape 27% de la autoritățile naționale și mai puțin de 1% de la OLAF. „Este clar că instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE trebuie să-și intensifice eforturile pentru a detecta și raporta suspiciunile de fraudă către EPPO”, subliniază Kövesi.
