Noua sesiune a Parlamentului începe joi, iar printre prioritățile coaliției PSD-ALDE se numără modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, o nouă lege a pensiilor și salariilor, modificarea legislației siguranței naționale, care vizează SRI și SIE, dar și proiectul Codului administrativ, care are o serie de articole controversate ce stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesității și oportunității emiterii actelor administrative ale Guvernului aparține exclusiv membrilor Guvernului.
Componența noului Birou permanent, vicepreședinții, secretarii și chestorii acestui for vor fi aleși în ședința de plen a Camerei Deputaților, programată pentru joi, la ora 11.00, iar sesiunea ordinară a Camerei Deputaților este programată să înceapă la ora 12.00, scrie News.ro.
Ședința Biroului permanent al Senatului este programată tot joi, la ora 10.30, iar lucrările în plen vor începe la ora 11.00.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sesiunea parlamentară care începe joi va avea pe masă o serie importantă de măsuri care trebuie luate, iar modificarea Codurilor penale este una dintre prioritățile imediate ale majorității PSD-ALDE.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirma că membrii Comisiei speciale care modifică legile Justiției, condusă de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, vor începe modificarea Codurilor penale și dezincriminarea abuzlui în serviciu, afirmând că directiva europeană care vizează prezumția de nevinovăție trebuia modificată acum doi ani.
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, spunea la rândul său că PSD va modifica "mult" Codurile penale, iar întrebat de ce miniștrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dăncilă, acesta a răspuns "pentru că putem". De asemenea, el spunea că protestatarii care nu sunt de acord cu aceste modificări "să facă un partid unic, cu Kovesi președinte, prim-ministru și împărat".
Președintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției, Florin Iordache, dădea asigurări că până la 1 aprilie Parlamentul "își va îndeplini rolul" și va transpune directiva europeană privind prezumția de nevinovăție. "Vă asigur că până la data de 1 aprilie Parlamentul își va îndeplini acest rol și va transpune directiva. Acolo este vorba de niște principii. Acele principii din directivă Guvernul a transpus o parte dintre ele prin proiectul de lege care a fost înaintat la Senat, dar pentru restul de articole care trebuie transpuse, prin inițiativă parlamentară a grupurilor parlamentare dar și a asociațiilor profesionale tocmai asta facem și noi. Printr-o dezbatere transparentă cu toți cei interesați la masă. Dar vă asigur că nu va fi nevoie de OUG pentru că în luna februarie noi vom înainta către Senat un proiect de lege care să vizeze transpunerea directivei”, a spus Florin Iordache ce va face comisia specială cu transpunerea directivei europene privind prezumția de nevinovăție.
De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi și ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, spunea că această lege trebuie adoptată cât mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie va fi mărit la 1.775 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va fi de 550 de lei, iar cea minimă de 650 de lei. De asemenea, legea salarizării, care prevede micșorări de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000 de lei pe lună, este o altă măsură așteptată în Parlament.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat miercuri că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se inițieze modificări la legile siguranței naționale, care includ Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de “o legislație modernă”.
Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care a fost depus la Senat în decembrie, ca inițiativă legislativă asumată de senatorii și deputații PSD, fiind promovat în procedură de urgență. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesității și oportunității emiterii actelor administrative ale Guvernului aparține exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abțină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soț, soție, rude până la gradul al II-lea, dar nu și atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecințe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabilește și că, în mod excepțional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor și societăților publice, inclusiv bănci și instituții financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru. În proiect se prevede și numărul de posturi de la cabinetul și cancelaria demnitarilor și aleșilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) și primarul general al Capitalei (13).
CCR a decis marți că Legea privind modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor conține dispoziții neconstituționale și cere redefinirea erorii judiciare și a relei credințe, dar și a gravei neglijențe, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstituționale prevederi din Legea privind Statutul funcționarilor publici, urmare a unei sesizări a președintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate neconstituționale se vor întoarce în Parlament pentru a fi rediscutate.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că independența justiției rămâne intangibilă și a susținut că se implică foarte multe în privința legilor justiției și este optimist legat de parcursul final al acestora.
Președintele Iohannis a precizat că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu codurile în România.
”Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic și foarte mult și sunt optimist în ceea ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de CCR pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile CCR și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independeța justiției și înlesnesc actul de justiție în România și pentru asta cel puțin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua”, a mai declarat șeful statului.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, miercuri, în conferința comună cu președintele Klaus Iohannis, că, dacă legile justiției rămân așa cum le-a votat Parlamentul, discuțiile privind renunțarea la MCV și intrarea în spațiul Schengen ”se vor pune în alți termeni”.
Juncker a mai spus că România a făcut progrese remarcabile în privința statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă pași înapoi privind statul de drept. Juncker a ținut să precizeze că este foarte bine informat.
Modificările asupra Codurilor penale sunt contestate de CSM și de Ministerul Public, care spun că sunt "reglementări excesive”, care duc la "amputarea posibilităților tactice de investigare a infracțiunilor”. Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, spunea că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii și că dacă acestea vor fi aprobate "DNA se va închide".
