Ministerul Sănătății susține propunerea ca România să renunțe la ora de vară, așa cum au propus mai mulți parlamentari români după ce și la nivel european s-a fost luată în considerare ideea. Ministerul arată că o astfel de măsură este chiar binevenită, având în vedere că trecerea la ora oficială de vară presupune un efort din partea organismului, cu consecințe în perfomanța la muncă și în școală.
De ce este important: Parlamentul European (PE) a cerut recent Comisiei Europene (CE) o evaluare ”în profunzime” a avantajelor și dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial și să prezinte ”dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene (UE).
Mai trebuie știut că: La scurt timp după decizia europarlamentarilor, după cum a relatat Profit.ro, mai mulți parlamentari români, de la toate partidele, au inițiat un proiect de lege care prevede anularea orei de vară în România.
În prezent: Românii trec în fiecare an la ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie. Această trecere a avut loc anul acesta la 25 martie, când ceasurile au fost date înainte cu o oră, ziua respectivă fiiind cea mai scurtă din an. Din 25 martie până în 30 octombrie, perioada orei de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.
Poziția Ministerul Sănătății este că renunțarea la ora de vară reprezintă chiar o inițiativă ”binevenită”.
”Este cunoscut faptul că schimbarea orei oficiale, prin trecerea la ora oficială de vară presupune un efort de adaptare a organismului uman cu reducerea performanței în muncă și apariția unor probleme legate de perioada de odihnă prin somn”, arată ministerul, care adaugă că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora oficială de vară.
Ministerul menționează că sunt afectați în special persoanele cu vulnerabilități psihoemoționale, depresii, afecțiuni cardiovasculare.
”În condițiile pierderii unei ore de somn crește nivelul de stres, apar difîcultăți de concentrare și învățare la serviciu și la școală. Având în vedere cele prezentate mai sus, considerăm că propunerea de renunțare la ora oficială de vară este binevenită”, este poziția ministerului de resort.
Comisia Transporturilor din cadrul Parlamentului European a cerut în mod direct să se renunțe la ora de vară. În cele din urmă, eurodeputații au considerat că ”numeroase studii științifice (despre acest subiect) nu au avut rezultate concludente, dar au arătat, în schimb, existența unor efecte negative asupra sănătății fințelor umane”.
Parlamentarii români propun anularea orei de vară invocând chiar solicitarea Parlamentului European, pe care aceștia o consideră o solicitare privind ”revizuirea regimului actual al orei de vară”.
”Studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu doar că nu generează economii din punct de vedere energetic, dar creează un puternic disconfort asupra marii majorități a populației, generând de asemenea perturbări ale transportului ferovir și aerian”, arată autorii proiectului, care propun anularea ordonanței prin care s-a instituit oficial ora de vară.
Prin urmare, conform proiectului, ora oficială a României va fi aceeași (+2UTC) pe tot parcursul anului.
Este, însă, practic imposibil ca România să renunțe la ora de vară fără ca statele Uniunii Europene să ia această măsură simultan, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
Istoria orei de vară în România: Autorii legii inițiate în Parlamentul României amintesc faptul că ora de vară a fost introdusă prima dată în 1916, după Primul Război Mondial. Germania și Austro-Ungaria au introdus primele ora de vară pentru a economisi din rezervele de cărbune.
În România a fost introdusă pentru prima dată în 1917, dar din 1943 s-a renunțat la această practică, pentru a se reveni abia în 1979.
În prezent, ora de vară este aplicată în fiecare an prin darea ceasurilor cu o oră înainte în ultima duminică din martie și revenirea la ora normală în ultima duminică din octombrie.
Ora de vară a fost aplicată în anii '70 de statele europene cu scopul de a face economie de energie după primul șoc petrolier, iar acest regim orar a făcut obiectul unei armonizări la nivelul UE începând din 1980.
Niciun studiu nu a fost determinant, până în prezent, în privința avantajelor și dezavantajelor schimbării orei, apreciată și criticată în egală măsură, în funcție de oameni și de latitudinea la care locuiesc, relatează Reuters, citând o evaluare realizată de serviciile Parlamentului European.
Reducerea cheltuielilor energetice pare, în orice caz, marginală, atunci când unele studii nu conchid că are efectul invers.
Consecințele asupra sănătății umane sunt la fel de discutate, beneficiile unei expuneri prelungite la soare fiind susceptibile să contrabalanseze consecința negativă a schimbării orei asupra somnului și oboselii.
Violeta Bulc, comisarul însărcinat cu Transporturile, a apreciat că problema orei de vară nu este un subiect, în prezent, pentru statele membre, codecidenți, împreună cu Parlamentul, în cazul unei modificări a Directivei.
”Dacă decidem să punem capăt sistemului, va trebui să o facem în toată Uniunea Europeană, în mod unificat și sincronizat”, a arătat aceasta, după care s-a întrebat: ”Beneficiile compensează, ele, pertubările?”.
