Cetățenia romană va putea fi acordată, la cerere, cetățeanului străin care este casatorit și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data înregistrării căsătoriei în registrele de stare civilă române, au stabilit senatorii prin adoptarea unui proiect legislativ.
Este al doilea proiect de acest fel discutat în Parlament, dar cel adoptat în 2022 a fost sesizat de președintele Iohannis la Curtea Constituțională. Șeful statului a reclamat neclaritatea noilor prevederi conduc la încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenului român, iar Curtea a stabilit ca neconstituțional proiectul adoptat.
De ce este important: În prezent, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin dacă ”s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”.
Autorii proiectului invocau că, în ultimele decenii, mulți cetățeni români s-au căsătorit cu cetățeni străini și locuiesc în afara țării.
”Soții acestora, cetățeni străini, deși nu au domiciliat niciodată în România, au învățat limba română, împărtășesc valori și tradiții românești, dovedesc cunoaștere și interes pentru cultura și istoria poporului român, sunt atașați civilizației noastre. Unii dintre ei dovedesc, prin atitudine, loialitate față de statul român și ar dori să dobândească cetățenia română, dar legea cetățeniei în vigoare le condiționează îndeplinirea acestei dorințe de o ședere îndelungată peteritoriul României, ceea ce, în condițiile mobilității accentuate a oamenilor în societatea modernă, face practic imposibilă această opțiune, lipsind statul român de cetățeni care ar putea avea contribuții importante la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”, arătau inițiatorii.
Obiecțiile președintelui
Șeful statului a arătat însă că sintagma este ”căsătorit și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data căsătoriei” este lipsită de claritate și precizie, contrar exigențelor constituționale.
Din conținutul normei criticate, arată Iohannis, nu reiese cu claritate dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
În concluzie, Iohannis a reclamat că este neclar și dacă prin completarea dispoziției menționate termenul de 10 ani de conviețuire în străinătate se raportează la momentul unei căsătorii încheiate potrivit legii române sau încheiate potrivit legii statului cetățeanului străin sau a unui stat terț, situație ce poate ridica problema recunoașterii sale în România.
Noua prevedere
Senatorii au rectificat acum formularea incriminată și au stabilit acum că: ”Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care este căsătorit și conviețuieste în străinatate cu un cetățean român de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române (...) În calculul termenului de 10 ani intră și perioadele în care soții au conviețuit în România”.
Solicitantul trebuie să dovedească, totodată, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, să nu întreprindă sau sprijine acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și să declare că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni.
De asemenea, solicitantul trebuie să fie cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.
Totodată, solicitantul trebuie să cunoască prevederile Constituției României și imnul național.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de către deputați și promulgat de șeful statului.
