Iranul începe luni un un proces împotriva Statelor Unite la Curtea Internaționalăde Justiție (CIJ), cu scopul de a încerca să pună capăt reimpunerii sancțiunilor americane - înfruntarea pe tema ambițiilor nucleare ale Teheranului luând astfel o întorsătură judiciară, relatează AFP.
În iulie, Iranul a angajat o procedură contra Statelor Unite la CIJ - principalul organ judiciar al ONU, cu sediul la Haga -, după decizia lui Donald Trump de a consolida sancțiuni impuse Republicii islamice, scrie News.ro.
Președintele american a anunțat, în mai, retragerea țării sale din acordul internațional în dosarul nuclear iranian încheiat în 2015 la Viena, în virtutea căruia sancțiunile au fost suspendate.
Primul val al acestor sancțiuni, lansat la începutul lui august, va fi urmat pe 5 noiembrie de alte măsuri vizând sectorul petrolier și al gazelor naturale, care dețin un rol capital în economia iraniană.
Teheranul dorește ca judecătorii CIJ să dispună ca Statele Unite ”să pună capăt fără întârziere” acestor măsuri. Republica islamică susține că reimpunerea sancțiunilor încalcă multiple dispoziții ale tratatului americano-iranian din 1955.
Curtea urmează să se pronunțe asupra suspendării provizorii a sancțiunilor cerute de Iran în două luni de la începutul audierilor, care se deschidee luni. O decizie finală în dosar ar putea să necesite ani de zile.
”ASEDIU ECONOMIC”
Potrivit Teheranului, reimpunerea unor sancțiuni americane are un impact negativ asupra economiei țării, iar rialul iranian s-a depreciat aproape pe jumătate din aprilie.
Numeroase companii - inclusiv giganții francezi Total, Peugeot și Renault și germani Siemens și Daimler - și-au anunțat încetarea activității în Iran din cauza sancțiunilor.
”Statele Unite supun Iranul unui asediu economic, cu toate consecințele dramatice pe care le presupune acest lucru pentru populația iraniană asediată”, a apreciat Teheranul în reclamația sa adresată CIJ.
Retragerea unilateraă a Statelor Unite din acordul în dosarul nuclear iranian, în care Iranul se angaja să nu caute niciodată să se doteze cu arma atomică, a fost dezaprobată de mai multe mari puteri.
”Poziția Iranului este consolidată mulțumită susținerii a numeroase state europene, iar unul dintre obiective este să se denunțe în mod public faptele Statelor Unite”, a declarat Eric De Brabandere, un profesor de ”Reglementarea diferendelor internaționale” la Universitatea din Leiden.
Afacerile judiciare ale Iranului generează, așadar, ”o anumită publicitate”, a declarat el pentru AFP.
”ACTIVITĂȚI NEFASTE”
Donald Trump consideră că sancțiunile vizează să ”intensifice presiunea” asupra regimului iranian, pentru a-și ”schimba comportamentul”, mai ales în privința programului său balistic, și toate ”activitățile (sale) nefaste”.
Trump s-a declarat, însă, ”deschis” unui nou acord în dosarul nuclear cu Iranul.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, i-a răspuns săptămâna trecută că nu va exista ”nici război și nici negocieri cu Statele Unite”, punând capăt speranțelor unei înțelegeri.
CIJ urmează să înceapă să examineze pe 8 octombrie altă plângere depusă de Iran împotriva Statelor Unite, în 2016, cu privire la blocarea unor active iraniene în valoare de aproximativ două miliarde de dolari.
