Președintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituțională în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, transmite Administrația Prezidențială. Pe 8 septembrie, Senatul a adoptat decizional proiectul de lege prin care funcția de președinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreședinte al instituție e asimilată funcție de secretar de stat. Salariul președintelui instituției ete stabilește la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituției, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar cel al vicepreședinților ANCOM la nivelul a 4,5 salarii medii, mai prevede propunerea legislativă.
„Ca efect al normei deduse controlului de constituționalitate, prin asimilarea funcțiilor respective, ANCOM ar deveni singura autoritate dintre cele prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 cu privire la care s-ar crea un regim juridic hibrid în privința statutului și salarizării aferente funcțiilor de demnitate publică. Astfel, pe de o parte, funcțiile respective vor deveni funcții de demnitate publică, asimilate în rang cu cele de ministru sau secretar de stat, însă, pe de altă parte, salarizarea acestor funcții nu va urma regimul juridic pentru funcțiile cu care sunt asimilate, respectiv cel prevăzut în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pe cale de consecință, asimilarea nou instituită nu ar mai justifica includerea ANCOM în rândul autorităților enumerate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, întrucât asimilarea ar atrage chiar incidența dispozițiilor cuprinse în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017. Așadar, din coroborarea prevederilor de mai sus rezultă că regimul juridic al salarizării aplicabil funcțiilor de președinte și vicepreședinte ANCOM devine unul neclar, aspect ce ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii”, arată Klaus Iohannis în sesizarea formulată la CCR.
De asemenea, șeful statului susține că „asimilarea unei funcții de conducere din cadrul unei autorități publice autonome cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar, cum este ANCOM, cu o funcție de ministru sau secretar de stat nu se poate reduce numai la echivalarea declarativă a rangului stabilit de lege, ci atrage în mod necesar și aplicarea aceluiași regim juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților, precum și aplicarea aceluiași regim juridic al salarizării. În aceste condiții, tratamentul juridic identic, unitar se fundamentează pe situațiile juridice similare în care se află aceste categorii de funcții, și asigură respectarea principiului egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție”, scrie News.ro.
Președintele Iohannis mai argumentează că „prin trimiterea la prevederile art. 18 alin. (4) din OUG nr. 22/2009 se instituie un regim particular pentru personalul din cabinetele demnitarilor menționați. Astfel, potrivit acestei dispoziții, care nu a fost modificată prin legea criticată: „Salarizarea personalului ANCOM și celelalte drepturi de personal se stabilesc exclusiv în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă la nivelul ANCOM și al contractului individual de muncă, în limitele bugetului de venituri și cheltuieli, prevederile actelor normative cu caracter general care vizează stabilirea drepturilor salariale colective sau individuale din sectorul bugetar nefiind aplicabile. Contractul colectiv de muncă se încheie cel mai târziu la data expirării contractului colectiv de muncă în vigoare”.
„Considerăm însă că aceste dispoziții - concepute pentru personalul ANCOM angajat pe bază de concurs, cu contract individual de muncă - sunt incompatibile cu statutul personalului angajat la cabinetul demnitarului. Astfel, „dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare” din conținutul noului art. 11 alin. (2) din OUG nr. 22/2009 este conferit chiar în considerarea asimilării funcției de președinte ANCOM cu cea de ministru și, respectiv, a funcției de vicepreședinte ANCOM cu cea de secretar de stat. Pornind de la această rațiune, prin raportare la prevederile Codului administrativ, se poate constata că art. 382 lit. b) din acest act normativ prevede că personalului încadrat la cabinetul demnitarului nu i se aplică prevederile privind funcționarii publici, iar, potrivit art. 539 din același act normativ, funcțiile ocupate în cadrul cabinetelor demnitarilor și aleșilor locali și în cadrul cancelariei prefectului sunt funcții contractuale. Totodată, potrivit art. 547 alin. (1) din Codul administrativ, „salarizarea personalului din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei se face potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, mai arată sursa citată.
Potrivit proiectului adoptat decizional de Senat pe 8 septembrie „funcțiile de președinte și vicepreședinte ANCOM sunt funcții de demnitate publică asimiliate funcției de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”.
Un alt amendament al senatorului PSD Scarlat Iriza stabilește că: „Salariul președintelui ANCOM se stabilește la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituției, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreședinților ANCOM se stabilește la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituției, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabilește la nivelul a 4 salarii medii la nivelul lunii ianuarie a fiecărui an”.
De asemenea, hotărârile ANCOM sunt adoptate cu majoritate simplă. În caz de paritate a voturilor, votul președintelui este decisiv – amendament liderul senatorilor PSD Radu Preda.
Membrii Comitetului de reglementare al ANCOM, inclusiv președintele și vicepreședinții, trebuie să îndeplinescă următoarele condiții pentru numire: să fie cetățeni români, cu o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor, în domeniul științelor inginerești, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale științelor sociale, conform unui al amendament al liderului senatorilor PSD Radu Preda.
Totodată, „durata mandatului președintelui și al vicepreședinților ANCOM este de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii pe aceeași perioadă o singură dată. Mandatul președintelui și al vicepreședinților ANCOM încetează în următoarele situații: a) în situația imposibilității de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive; b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea; c) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni pentru ieșirea din starea de incompatibilitate reglementat la alin. (8); d) prin demisie; e) prin deces; f) la expirarea sa; g) prin demitere, în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3) și (4), în condițiile alin. (8) sau în situații excepționale, atunci când, prin acțiunile lor, au afectat în mod grav independența funcțională a autorității față de entitățile prevăzute la art. 18 alin. (5)”.
Președintele sau vicepreședinții care, în momentul numirii sau pe parcursul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate au la dispoziție un termen de cel mult 3 luni pentru ieșirea din incompatibilitate, potrivit raportului de admitere al proiectului de lege.
