În pofida ninsorilor și gerului din ultima săptămână, România trece duminică la ora oficială de vară, astfel că ceasurile vor fi date înainte cu o oră la 03.00, care va deveni 04.00. Ar putea fi însă ultima dată când are loc schimbarea respectivă, ținând cont că în Parlament a fost inițiat un proiect de lege care prevede anularea trecerii la ora de vară. Măsura vine după ce și alte țări europene au propus renunțarea la modificarea orară.
De ce este important: Duminică, 25 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, va fi cea mai scurtă zi din an.
Mai trebuie știut că: Trenurile de călători vor pleca din stații după ora de iarnă până în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 03.00. După trecerea la ora de vară, trenurile vor pleca din stații la orele programate. Trenurile de călători care vor fi în trafic la ora 03.00, care va deveni ora 04.00, vor avea întârzieri. Trenurile spre Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula după orele trecute în mersul trenurilor, pentru că trecerea la ora de vară se face în aceeași zi și în aceste state.
Din 25 martie până în 30 octombrie, perioada orei de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.
Trecerea la ”ora de vară” are loc în acest an într-un peisaj hibernal pentru cei mai mulți dintre locuitorii României, având în vedere că recent 14 județe și Capitala au fost sub cod portocaliu, înregistrându-se ninsori abundente și viscol. Peste 60 de trenuri de călători au fost anulate din cauza viscolului, iar mai multe zboruri au fost anulate sau au avut întârzieri mari pe Aeroportul Henri Coandă.
Parlamentul European (PE) a cerut recent Comisiei Europene (CE) o evaluare ”în profunzime” a avantajelor și dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial și să prezinte ”dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene (UE).
Inițial, Comisia Transporturilor din cadrul PE cerea în mod direct să se renunțe la ora de vară. În cele din urmă, eurodeputații au considerat că ”numeroase studii științifice (despre acest subiect) nu au avut rezultate concludente, dar au arătat, în schimb, existența unor efecte negative asupra sănătății fințelor umane”.
Profit.ro a relatat că, la scurt timp după decizia europarlamentarilor, mai mulți parlamentari români, de la toate partidele, au inițiat un proiect de lege care prevede anularea orei de vară în România.
Parlamentarii români propun anularea orei de vară invocând chiar solicitarea Parlamentului European, pe care aceștia o consideră o solicitare privind ”revizuirea regimului actual al orei de vară”.
”Studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu doar că nu generează economii din punct de vedere energetic, dar creează un puternic disconfort asupra marii majorități a populației, generând de asemenea perturbări ale transportului ferovir și aerian”, arată autorii proiectului, care propun anularea ordonanței prin care s-a instituit oficial ora de vară.
Prin urmare, conform proiectului, ora oficială a României va fi aceeași (+2UTC) pe tot parcursul anului.
Este, însă, practic imposibil ca România să renunțe la ora de vară fără ca statele Uniunii Europene să ia această măsură simultan, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
Istoria orei de vară în România: Autorii legii inițiate în Parlamentul României amintesc faptul că ora de vară a fost introdusă prima dată în 1916, după Primul Război Mondial. Germania și Austro-Ungaria au introdus primele ora de vară pentru a economisi din rezervele de cărbune.
În România a fost introdusă pentru prima dată în 1917, dar din 1943 s-a renunțat la această practică, pentru a se reveni abia în 1979.
În prezent, ora de vară este aplicată în fiecare an prin darea ceasurilor cu o oră înainte în ultima duminică din martie și revenirea la ora normală în ultima duminică din octombrie.
Ora de vară a fost aplicată în anii '70 de statele europene cu scopul de a face economie de energie după primul șoc petrolier, iar acest regim orar a făcut obiectul unei armonizări la nivelul UE începând din 1980.
Niciun studiu nu a fost determinant, până în prezent, în privința avantajelor și dezavantajelor schimbării orei, apreciată și criticată în egală măsură, în funcție de oameni și de latitudinea la care locuiesc, relatează Reuters, citând o evaluare realizată de serviciile Parlamentului European.
Reducerea cheltuielilor energetice pare, în orice caz, marginală, atunci când unele studii nu conchid că are efectul invers.
Consecințele asupra sănătății umane sunt la fel de discutate, beneficiile unei expuneri prelungite la soare fiind susceptibile să contrabalanseze consecința negativă a schimbării orei asupra somnului și oboselii.
Violeta Bulc, comisarul însărcinat cu Transporturile, a apreciat că problema orei de vară nu este un subiect, în prezent, pentru statele membre, codecidenți, împreună cu Parlamentul, în cazul unei modificări a Directivei.
”Dacă decidem să punem capăt sistemului, va trebui să o facem în toată Uniunea Europeană, în mod unificat și sincronizat”, a arătat aceasta, după care s-a întrebat: ”Beneficiile compensează, ele, pertubările?”.
