Camera Deputaților a adoptat, luni, Codul Administrativ, prin care sunt acordate pensii speciale primarilor și altor aleși locali, în timp ce parlamentarii primesc dreptul de a fi numiți, fără concurs și specializare, ca prefecți. Primarii vor putea fi PFA și face parte din adunările generale ale companiilor locale. Codul stabilește cota redevențelor ce revin autorităților locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor și plajelor în domeniul public al autorităților locale. Autoritățile locale sunt încurajate însă să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni sau firme și să publice deciziile în monitoare oficiale locale. Parlamentarii au redus drastic, în schimb, atribuțiile Autorități Naționale a Funcționarilor Publici.
Proiectul Codului Administrativ va fi transmis acum spre promulgare președintelui Iohannis.
Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, de către o comisie specială a celor două camere ale Parlamentului, care s-a grăbit în ultimele săptămâni să adopte un raport pentru votul final.
Autoritățile nu mai ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare
În proiectul de Cod Administrativ era prevăzut că: ”autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”.
Parlamentarii au modificat prevederea și au stabilit că: ”Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora, au obligația de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”.
Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv miniștrilor, stabilește Codul Administrativ.
Parlamentarii au eliminat, totodată, prevederile inițiale care stabileau în mod explicit dreptul funcționarilor publici sau personalului contractual de a formula obiecții sau refuza avizarea sau fundamentarea actelor normative, respectiv prevederile care stabileau răspunderea acestora pentru actele întocmite sau avizate cu încălcarea legii.
Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funcție după terminarea mandatului
Astfel, spre deosebire de alți candidați, la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.
Și alte persoane pot fi numite discreționar de Guvern în această funcție, dar cu condiția ca în termen de 2 ani de la numire să absolve un curs de specialitate, cu excepția parlamentarilor care nu au nevoie nici măcar de această pregătire.
Inițial, parlamentarii stabiliseră în Codul Administrativ că, pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de doi subprefecți. Acum, în noua formă, Codul prevede un singur subprefect pentru județe și doar pentru prefectul municipiului Bucureşti este menținută prevederea existenței a două funcții de subprefect.
Totodată, prefectul nu mai este obligat să publice pe pagina de internet a instituției punctele de verere emise la solicitarea diverselor instituții ale administrației, cu scopul aplicării unitare la nivel local a legislației.
Pensie specială pentru toți aleșii locali și dreptul liderilor locali de a fi membri ai unui ”grup de interes economic”
Parlmentarii au modificat proiectul de Codul pentru a institui pensia specială pentru aleșii locali, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată corespunzătoare funcției.
Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, aleși începând cu anul 1992, vor fi beneficiarii acestor pensii.
Pensia va fi suportată de la bugetul de stat și nu vor beneficia de ea aleșii condamnați pentru infracțiuni de corupție.
Aleșii locali vor beneficia și de programe de pregătire, cu toate costurile suportate de la bugetul local, dar parlamentarii au eliminat obligația pentru aleșii locali la primul mandat de a efectua un astfel de curs în primii doi ani de mandat.
Primarii vor putea funcționa ca PFA și reprezenta grupuri de interese economice
Funcția de primar, viceprimar, președinte sau viceprimar al consiliului județean nu va mai fi incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, respectiv cu calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Aceste incomptaibilități au fost eliminate de parlamentarii puterii.
Dacă în proiectul votat de Senat, primarii și președinții de consilii județene puteau reprezenta unitățile administrative doar în adunările generale ale operatorilor regionali de servicii comunitare, în forma aprobată prin vot final aleșilor locali le este permis să facă parte și din adunările generale ale operatorilor locali.
Această calitate ”nu face obiectul prevederilor referitoare la regimul incompatibilităţilor”, au stabilit parlamentarii din comisia de specială.
În lege au fost menținute însă prevederile privind conflictul de interese atunci când, în situația în care este chemat să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, să încheie sau să participe la încheierea unui act juridic, alesul local are un interes personal prin care se urmărește obținerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru rude, societăți din care face parte sau pentru persoane de la care a primit plăți sau a care a suportat cheltuieli pentru acesta.
Mandatul de consilier local va fi însă validat fără ca acesta să mai dovedească prin cazier că nu este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și nici că nu este pus sub interdicție judecătorească
Măsura este luată cu ”scopul de a simplifica procedura de validare”, arată inițiatorul.
Contractul de management, eliminat la numire pentru șefii serviciilor locale și administratorul public
Numirea instituțiilor de interes local și serviciilor deconcetrate va fi aprobată de consiliul local, la propunerea primarului, pe bază de concurs, dar fără obligația existenței unui contract de management la momentul numirii, stabilește proiectul de lege.
De asemenea, contractul de management a fost eliminat și pentru administratorul public al unei localități, care poate fi numit la propunerea primarului sau președintelui de consiliu județean.
În proiect este introdusă însă funcția publică de manager al serviciilor deconcetrate.
Astfel, serviciul public deconcentrat va fi condus de un manager, care va fi funcție de demnitate publică. Managerul va fi numit și eliberat din funcție prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului organului de specialitate al administrației publice centrale competent.
Dacă pentru aleși și autorități locale au fost prevăzute o serie de exceptări de la normele în vigoare, în schimb Autorități Naționale a Funcționarilor Publici parlamentarii i-au redus o serie de atribuții privind organizarea concursurilor și evaluarea funcționarilor publici.
Modificările au generat o reacție de avertisment din partea Bruxelles-ului.
În privința funcțiilor publice, proiectul prevede că, în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a Codului, funcțiile de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală.
Terenurile, lacurile și plajele ajung mai ușor în domeniul public al autorităților locale
În proiectul aprobat de senatori, ”justificarea temeinică a uzului sau a interesului public național, județean sau local” a fost eliminată în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia prin hotărâre a Guvernului, cât și la trecerea unor astfel de bunuri din domeniul privat al unei localități în domeniul public al acesteia.
Tot la propunerea majorității, lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național au fost incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al județului.
Noi condiții privind contractele de concesiune și redevențele care revin autorităților locale penrtru resursele de suprafață
Contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea sau de cetățenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăși 49 de ani, începând de la data semnării lui, dar Codul stabilește totodată că prin legi speciale pot fi stabilite concesionări cu durată mai mare de 49 de ani.
Guvernul propusese ca redevența, obținută prin concesionare, să fie venit la bugetul de stat sau la bugetele unităților administrativ-teritoriale, după caz.
Aleșii au stabilit că, în cazul resurselor de suprafață, redevența obținută se distribuie 40% la bugetul local al județului, 40% la bugetul localității unde există exploatarea, iar doar 20% la bugetul de stat.
Criteriile de acordare a contractului de concesiune vor cuprinde, însă, pe lângă cel mai mare nivel al redevenței, și capacitatea economic-financiară a ofertanților, protecția mediului înconjurător și alte condiții specifice impus ede natura bunului concesionat.
Parlamentarii au stabilit în comisii și noi condiții pentru licitațiile de închiriere a bunurilor din proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Astfel, procedura de licitaţie se va putea desfăşura numai dacă în urma publicării anunţului de licitaţie au fost depuse cel puțin două oferte valabile și nu trei, cum era prevăzut în forma adoptată de Senat.
În cazul în care în urma publicării anunţului de licitaţie nu au fost depuse cel puţin două oferte valabile, concedentul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie.
Folosirea limibii minorităților naționale
Codul administrativ prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective.
În aceste situații la ședințele consiliilor locale se poate folosi și limba minorităților naționale.
Codul Administrativ face referire și la minoritățile sexuale în contextul în care, la inițiativa parlamentarilor UDMR, interzice funcționarilor publici să aibă manifestări discriminatorii față de minoritățile religioase, naționale sau sexuale în afara orelor de serviciu.
”Funcționarii publici au obligația ca în afara exercitării atribuțiilor de serviciu să se abțină de la manifestări discriminatorii față de comunități etnice, religioase, minorități naționale, sexuale, care prin natura lor exced dreptul la opinie a funcționarului public și care sunt în măsură să creeze tensiune între majoritate și minorități, amplificând eventualele stereotipuri și judecăți care există în societate”, prevede proiectul.
Parlamentarii au în vedere inclusiv comprtamentul funcționarilor publici online, pe rețelele de socializare.
Guvernul vrea să încurajeze autoritățile locale să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni, firme sau alte instituții publice
În acest scop, Serviciul de Telecomunicații Speciale va configura adrese de e-mail oficiale pentru fiecare localitate, astfel încât autoritățile să nu mai folosească adrese neoficiale de la furnizori precum yahoo, gmail sau hotmail.
Conform propunerii Guvernului, preluate de parlamentari, ”unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, persoane fizice sau persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de comunicare oficială”.
Adresa oficială de poștă electronică a fiecărei unități administrativ-teritoriale va fi stabilită de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, potrivit Executivului.
Această obligație s-ar impune în condițiile în care nu toate localitățiule dispun în prezent de aceste instrumente de comunicare instituțională, iar legislația în prezent în vigoare pe această temă, adoptată în 2003, este depășită, căci obligă la editarea de monitoare oficiale locale în formă printată.
Proiectul de Cod mai prevede că începând cu 1 ianuarie 2020 în administrația publică nu va mai fi folosit sigiliul autorităților și instituțiilor publice, certificarea autenticității și forța juridică a actelor fiind dată de semnătura persoanei competente.
Sigiliul va mai fi folosit doar de institușii precum Președinție, Parlament, Guvern, autorități judecătorești, ministere sau instituții precum Avocatul Poporului, Consiliul Economic și Social sau Curtea Constituțională a României.
