Guvernul Ciucă pregătește anularea unei hotărâri emise de Guvernul Năstase, prin care li se impunea autorităților administrației publice, centrale și locale, să asigure accesul cetățenilor în spații special amenajate pentru completarea diferitelor solicitări, cât și asigurarea consilierii și informării directe a contribuabililor, relevă date analizate de Profit.ro. Mai mult, primarii vor fi scutiți de o sarcină pe care oricum nu o respectau, și anume cea de a comunica fiecărui contribuabil, în scris, principalele activități desfășurate în anul incheiat și obiectivele pentru anul în curs. Guvernul Ciucă își motivează această decizie prin ”sporirea gradului de digitalizare a aparatului administrativ și ca urmare a contextului pandemic din ultimii doi ani”.
De ce este important: Printr-o hotărâre de aprobare a ”Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul”, Guvernul Năstase a impus administrației centrale și locale obligații precum asigurarea accesului cetățenilor între orele 8,30 și 16,30 și, într-o zi pe săptămână, între orele 8,30 și 18,30, puncte de lucru în locuri ușor accesibile, fără ghișee opace, cu iluminare suficientă și condiții civilizate de lucru, afișarea documentelor necesare cetățenilor și modul lor de completare, asigurarea în mod gratuit de imprimante și alte măsuri pentru buna desfășurare a relației cu publicul.
TOATE ACESTE MĂSURI POT FI VĂZUTE AICI
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este interesant: Măsurile dispuse de Guvernul Năstase prevedeau și că primarii comunică fiecărui contribuabil, în scris, principalele activități de interes public desfășurate în anul incheiat, precum și obiectivele și sarcinile pentru anul în curs, conform modelului de mai jos:
Primăriile și ANAF au solicitat abrogarea obligațiilor privind lucrul cu publicul la ghișeu
Guvernul arată că a elaborat actul de abrogare a măsurilor dispuse în 2004 ca urmare a solicitărilor transmise în repetate rânduri de către structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în special de către Asociația Comunelor din România, cu care încă din 2013, într-un acord de parteneriat, era discutată în mod special necesitatea abrogării.
Dintre autoritățile administrației publice centrale, arată Guvernul, ”Agenția Națională de Administrare Fiscală a adus argumente cu privire la desuetudinea unora dintre normele” prevăzute în actul normativ din 2004, evidențiind faptul că prin modificarea legislației subsecvente în domeniul colectării taxelor și impozitelor (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate cu modificările și completările ulterioare), s-a înregistrat o reducere semnificativă a solicitărilor publicului către serviciile publice oferite la ghișeu, crescând corelativ cererea pentru serviciile digitale.
Deși în anul 2004 adoptarea măsurilor pentru lucrul cu publicul a fost binevenită, mai arată Executivul, deoarece contextul social avea nevoie de o reglementare unitară cu privire la facilitarea accesului cetățenilor și agenților economici la serviciile furnizate de administrația publică, ”în prezent actul normativ supus atenției a devenit desuet”.
”Astfel, prin sporirea gradului de digitalizare a aparatului administrativ și ca urmare a contextului pandemic din ultimii doi ani, care a afectat întreaga activitate la nivel național, normele reglementate (...) au fost depășite de realitatea socio-economică actuală”, susține Guvernul Ciucă.
Guvernul invocă o ordonanță care privește doar administrația centrală și digitalizarea acesteia, dar care nu este aplicată.
Executivul arată că, în vederea înlesnirii accesului la serviciile autorităților și instituțiilor publice, în prezent este în vigoare O.U.G. nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ”ordonanță care cuprinde reglementări mult mai adaptate la contextul social actual” și care ar prelua din reglementările dispse în 2004.
Actul respectiv viza însă administrația centrală, care a fost obligată să accepte copii conforme cu originalul, în locul copiilor legalizate. În prezent, primăriile, de pildă, solicită în continuare copii legalizate după contracte de vânzare-cumpărare sau alte documente.
Tot ordonanța respectivă, după ce a fost modificată de Parlament, interzice exclusiv instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale.
Chiar actualul ministru al Digitalizării, Sebastian Burduja, a inițiat un proiect de lege care extinde domeniul de aplicare și către autoritățile locale, însă proiectul trebuie adoptat de Parlament.
Mai mult, actuala legislație nu prevede sancțiuni pentru autoritățile care solicită în continuare copii după acte emise de alte instituții ale administrației centrale.
”În măsura în care situațiile pe care le constatați sunt la nivel național, la nivelul unor instituții unde legiuitorul a interzis explicit solicitarea acestor copii, vă rog să mi le aduceți în atenție și mă voi ocupa personal, să merg acolo, să prezint legea și să le explic că sunt obligați să o pună în practică. Sigur, legea nu are sancțiuni explicite, dar noi ar trebui să ne obișnuim în țara asta, din punctul meu de vedere, să aplicăm legea, chiar dacă nu sunt prevăzute sancțiuni, în eventualitatea în care cineva nu o aplică”, a declarat recent ministrul, întrebat de ce legea nu este aplicată la nivelul tuturor instituțiilor.
Cât privește ”sporirea gradului de digitalizare”, pe cunoscutul Ghișeul.ro doar 50% din populație era acoperită anul trecut de primăriile care oferă servicii online.
Mai mult, după cum a relatat Profit.ro, ”rezistența” administrației publice la digitalizare s-a remarcat și când zeci de instituții publice, inclusiv ministere, au refuzat să ia parte la Cloud-ul Guvernamental, prioritate asumată de către Guvern atât în Programul de guvernare cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și care ar trebui să asigure furnizarea de sisteme și resurse informatice de înaltă performanță, ușor accesibile și în mod securizat, pentru instituțiile, agențiile și organizațiile guvernamentale.
În relația de zi cu zi a cetățenior cu instituțiile publice, principiul ”cererea online se depune la etajul al doilea” este încă aplicat pe scară largă de către ministere, instituții subordonate și administrația locală, care nu dispun de proceduri online pentru cele mai multe solicitări ale cetățenillor.
În aceste condiții, Guvernul susține că proiectul de aprobare a perevederilor din Programul de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul a fost elaborat ”pentru a veni în sprijinul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale de a-și adapta programul de lucru cu cetățenii la nevoile societății actuale, în care s-a remarcat o creștere a interacțiunii în mediul on-line”
Astfel, ”se va mări gradul de satisfacție al cetățenilor raportat la serviciile publice oferite, precum și diminuarea cheltuielilor generate de serviciile publice la ghișeu”, mai arată Executivul.
