Robert Brindley, directorul Școlii Americane Internaționale din București, este de părere că investiția în educație este cea mai importantă resursă în dezvoltarea unei țări și crede că Guvernul de la București ar trebui să aloce mai mulți bani către învățământul de stat.
Întrebat cum vede diferențele dintre sistemul public de educație din România și modelul propus de americani în scolile lor, Robert Brindley a spus că, în cei doi ani, de când este director al Școlii Americane Internaționale din București a intrat în contact și cu mulți profesori din sistemul de stat, dar că problema principală este legată de subfinanțarea sistemului.
”Am fost în câteva școli publice din România. Ca în orice sistem, profesorii sunt dedicați, sunt minunați, dar investițiile nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie. Și costă o mulțime de bani să educi copiii în zilele noastre. Eu aș sugera Guvernului să aloce mai mulți bani, pentru că dacă te uiți la țările performante, acolo guvernele aloca mulți bani educației. Dacă guvernele nu fac acest lucru, atunci este dificil. Aș sugera guvernului să dea mai mulți bani”, a explicat Robert Brindley.
La Școala Americană Internațională din București, la fel ca la toate școlile private international care au filiale deschise și în România, investițiile în campusuri sau în trainingurile profesorilor nu sunt ocazionale, ci sunt literă de lege.
Robert Brindley argumentează că ”banii care provin din taxa de școlarizare sunt importanți, de aceea gândim cu bine fiecare investiție pentru că fiecare dolar pe care nu îl bag în clasă, este unul pierdut”.
Iar sumele nu sunt deloc de neglijat. De pildă, anual sunt investiți între 500.000 de euro și 1 milion de euro.
”Chiar dacă este un campus relativ nou (Școala Americană Internațională are sediul în pipera din 2001, înainte funcționțnd în mai multe clădiri în centrul Bucureștiului – n.r.), pentru că educația se schimbă, investim constant. Nu vrem să facem profit, iar toți banii pe care îi facem în plus îi reinvestim. Fie în profesori, pentru că ei sunt sursa primară a ceea ce facem noi aici, fie în clădirea în sine. În fiecare an, ne uităm la o parte din școală și o renovăm. Anul acesta, am renovat biblioteca. Anul trecut am investit 1,3 milioane de euro. Pentru un teren de sport, am renovat și cantina. Am făcut o mulțime de proiecte mari, dar și mai mici. Am investit foarte mult anul acesta și în securitate pentru că lumea se schimbă și facem îmbunătățiri aici pentru că avem familii ale diplomaților aici și fiecare părinte consideră că securitatea este importantă”, a mai spus Brindley.
În anul fiscal 2015 (1 iulie 2014-30 iunie 2015), Școala Americană Internațională din București a avut venituri de 16,4 milioane de euro, dintre care 13,1 milioane de euro au provenit din taxa de școlarizare, iar restul din granturi, donații și din taxa pentru folosirea facilităților (taxa destinată dezvoltării facilităților – capital assessment fee – n.r.). Din totalul cheltuielilor, care în anul fiscal 2015 s-au ridicat la 14,7 milioane de euro, 65% reprezintă salariile și sporurile profesorilor și celorlalți salariați, 12% sunt alocate utilităților, transportului și întreținerii, iar 9% - materialului educațional. Fiindcă cheltuielile din anul fiscal 2015 au fost mai mici decât veniturile, diferența de 1,7 milioane de euro a fost direcționată către rezervele de cash ale școlii, care au ajuns astfel la 9,9 milioane de euro, potrivit raportului financiar.
În școală sunt puțin peste o sută de profesori (80% dintre aceștia nefiind români) și 853 de elevi, care provin din 56 de țări. Cele mai importante naționalități sunt cea română (30%), SUA (15%), Israel (4%), Germania (4%) și Turcia (4%). Pentru a-și menține standardele de școală internațională, nicio naționalitate nu are voie să depășească 30% din numărul total al elevilor, ceea ce face ca selecția pentru cetățenii români, cel puțin, să fie foarte dură, în ciuda faptului că, în medie, un an școlar costă 18.000 de euro pentru fiecare copil (însă suma variază în funcție de clasa în care se află elevul).
”Interesul este mare pentru că de multe ori trebuie să spunem nu. Este foarte greu să intri la nivel de gimnaziu, este mult mai ușor să vii mai devreme si să ajungi prin sistem. Dar pentru gimnaziu, în afară de copiii cu burse (Școala Americană acordă un total de 12 burse pentru românii care au o situație financiară precară, dar care au rezultate foarte bune la învățătură. În general, este vorba de copii care se pregătesc să intre la liceu pentru că astfel au timp să ajungă la un nivel destul de avansat de folosire a limbii engleze și pot da și ei Bacalaureatul internațional – n.r.) care ajung în școală, din păcate, răspunsul este nu. Pentru că balanța este foarte importantă, trebuie să menținem procentajele pentru a rămâne internaționali. Iar procentul de 30% este valabil și pentru celelalte naționalități”, a mai explicat directorul școlii.
Rata înscrierilor evoluează constant și au fost și ani în care s-a simțit criza și mulți oameni nu și-au mai înscris copiii la școala privată.
”Odată cu criza petrolului din ultimii doi ani, multe companii au făcut downsizing sau au plecat (din România – n.r.), și așa am fost afectați pentru că avem multe companii din zona petrolieră. Dar am observat că naturii nu îi place vacuumul, iar vara aceasta a fost importantă în ceea ce privește numărul celor înscriși”, mai explică directorul.
Filosofia după care se ghidează sistemul de învățământ din școala americană este de asemenea diferit față de cel din sistemul public autohton, fiindcă nu pune accentul nici pe premiile câștigate, nici pe acumularea a cât mai multe informații.
”Nu ne preocupăm să vedem câte premii câștigă elevii, ne uităm să fie oameni buni, cărora să le pese de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Merg și la competiții, dar nu câștigarea premiilor este scopul nostru principal. Avem grijă să știe cum să aibă grijă de ei, să fie onești, să dea ceva înapoi comunității. Suntem competitivi, dar ne concentrăm ca ei să fie oameni cu deprinderi complete”, mai spune Robert Brindley.
Înainte de a veni la București, Robert Brindley a mai deținut poziții similare în Uzbekistan, Statele Unite, Venezuela, Australia și Italia.
”Copiii sunt copii peste tot. Îmi place sistemul internațional pentru că le dă copiilor oportunitatea de a vedea cine sunt, care este locul lor în lume și cât de important este să îi respecți pe alții care vin din culturi diferite. Mai ales astăzi, aceste lucruri sunt deosebit de importante, să vezi cum e lumea reală”, mai argumentează el.
În București, printre școlile private, în afară de Școala Internaționala Americană, mai sunt International School of Bucharest (ISB), Liceul Internațional de Informatică București (ICHB), Liceul Francez Anne de Noailles, Bristish School of Bucharest (BSB) sau Școala Lauder-Reut.
