DECIZIE Intervenție UE pentru profesorii români care au normă și la plata cu ora. Curtea de Justiție: Au drept la indemnizații de concediu și de hrană conforme

”Drepturile unui angajat cu normă întreagă care desfășoară în paralel o activitate pe fracțiune de normă în regim de plată cu ora trebuie calculate pe baza muncii efectuate și a veniturilor obținute în cadrul ambelor contracte”, arată CJUE.

CITEȘTE ȘI ”Sunt sustrase fonduri publice!”. Nicușor Dan reclamă la CCR legea care dă dreptul primăriilor să cotizeze cu aproape 1 million euro anual la cluburi private asociate

Cazul judecat de CJUE

Între anii 2019 și 2022, 14 cadre didactice angajate cu contract de muncă pe durată nedeterminată cu normă întreagă în instituții de învățământ preuniversitar din România au desfășurat, în cadrul acelorași instituții, și o activitate cu contract de muncă pe durată determinată pe fracțiune de normă în regim de plată cu ora, în perioada cuprinsă între luna septembrie și luna iunie a fiecărui an școlar.

În această perioadă, drepturile bănești aferente perioadelor de concediu anual, precum și indemnizația de hrană a acestora au fost calculate doar pe baza contractului lor de muncă pe durată nedeterminată cu normă întreagă.

Considerând că aveau în egală măsură dreptul, în temeiul activității desfășurate pe fracțiune de normă în regim de plată cu ora, la indemnizații de concediu anual și de hrană calculate proporțional cu timpul de lucru efectuat în acest cadru, cadrele didactice menționate au sesizat, prin intermediul organizației lor sindicale, Tribunalul Vaslui (România), care le-a admis acțiunea în anul 2023.

Angajatorul a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel din Iași (România), care a decis să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție.

Curtea de Apel a întreabat în esență dacă dreptul UE se opune unei reglementări naționale care, în cazul cumulului de contracte de către același angajat, prevede că drepturile bănești în cauză se calculează exclusiv pe baza contractului său de muncă pe durată nedeterminată cu normă întreagă.

CITEȘTE ȘI Condițiile puse de Bolojan lui Niculescu pentru un nou guvern: Țintele de deficit stabilite pentru 2027 și 2028 nu sunt negociabile! Cheltuielile statului nu trebuie să crească!

Decizia CJUE

În hotărârea pronunțată acum, Curtea de Justiție amintește, mai întâi, că orice lucrător beneficiază de un drept la concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni. Acest drept constituie un principiu fundamental al dreptului social al Uniunii. Prin urmare, nu se poate deroga de la acest principiu, iar punerea lui în aplicare trebuie să se realizeze în limitele prevăzute de Directiva privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Astfel, pentru durata concediului anual, lucrătorul trebuie să primească, în temeiul contractului său de muncă, o remunerație care să îl plaseze, în ceea ce privește salariul, într-o situație comparabilă cu perioadele de muncă. În speță, situația se caracterizează printr-un cumul de contracte de muncă de către aceiași angajați.

Excluderea orelor lucrate de aceștia, în cadrul contractului lor pe durată determinată pe fracțiune de normă, de la calcularea remunerației datorate pentru concediul anual plătit a determinat Curtea să examineze și Acordurile-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă și la munca pe durată determinată, care figurează în anexele la Directiva 97/81/CE și, respectiv, la Directiva 1999/70/CE3, și să le aplice, în cele din urmă, acestei situații de cumul.

Astfel, Curtea apreciază că fiecare angajat aflat în această situație intră sub incidența atât a noțiunii de „lucrător pe durată determinată”, cât și a noțiunii de „lucrător pe fracțiune de normă”, care figurează în aceste acorduri-cadru, și că indemnizația de hrană, în calitate de componentă a remunerației, intră în sfera noțiunii de „condiții de încadrare în muncă”.

În continuare, Curtea arată că fiecare dintre aceste acorduri-cadru conține o clauză care interzice orice tratament mai puțin favorabil al lucrătorilor pe durată determinată în raport cu lucrătorii pe durată nedeterminată comparabili și orice tratament mai puțin favorabil al lucrătorilor pe fracțiune de normă în raport cu lucrătorii cu normă întreagă comparabili. Aceste interdicții constituie expresia principiului general al egalității.

CITEȘTE ȘI Veste bună pentru pacienți. Va fi eliminată obligația prezentării adeverinței de asigurat în sistemul de sănătate - primă decizie

Curtea amintește de asemenea că aceste clauze nu trebuie interpretate în mod restrictiv, întrucât urmăresc să garanteze o protecție socială împotriva oricărei discriminări, chiar și atunci când un angajat cumulează două contracte de muncă, precum în speță.

În sfârșit, Curtea consideră că diferența de tratament constatată între cele două categorii de lucrători nu este justificată de motive obiective și că principiul pro rata temporis enunțat în cele două acorduri-cadru nu este aplicat în mod corect.

În consecință, dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale precum reglementarea română aflată la originea litigiului.