Efectul ”polițienesc” al obligativității cardului național de sănătate, unicul instrument valabil de 1 septembrie pentru decontarea și validarea serviciilor medicale în sistemul public, se va vedea imediat, dar ideea că s-ar putea face economii este exagerată, România având cel mai mic buget de sănătate pe cap de locuitor din Europa.
”Cardul de sănătate, așa cum a fost el conceput, înseamnă în primul rând control și limitarea fraudei. Se pot identifica situațiile în care un anumit medic prescrie investigații și tratamente diferite de colegii lui, mai scumpe sau cu acoperire mai largă și se pot declanșa investigații punctuale în acel caz. Acestea sunt aspectele polițienești ale cardului”, a declarat pentru Profit.ro, Sergiu Neguț, consultant în domeniul serviciilor medicale și antreprenor.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, declara săptămâna trecută, că economiile realizate la buget prin introducerea cardului de sănătate s-ar situa la circa 90 milioane de lei pe lună (peste 20 milioane euro).
El a precizat că fondurile economisite vor fi direcționate, din noiembrie, către furnizorii de servicii medicale, care vor acoperi astfel inclusiv majorările salariale. La mijlocul lunii august, premierul Victor Ponta a anunțat ca din 1 octombrie salariile personalului sanitar vor fi majorate cu 25%.
Sergiu Neguț este insă de părere că ideea că s-ar putea face economii este exagerată, de vreme ce România are cel mai mic buget de sănătate pe cap de locuitor din Europa.
”Suntem țara europeană cu cel mai mic buget de sănătate pe cap de locuitor, dar cu acces teoretic la aceleași tehnologii medicale. Ce s-ar putea realiza ar fi o alocare mai corectă și mai eficientă a bugetului existent. Ar putea sa se reduca dramatic "micile minciuni diagnostice" care permit unora să ia mai mulți bani, așa că ar rămâne mai mult pentru diagnosticarea și tratarea tuturor”, spune Neguț.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, bugetul anual alocat de România pentru sănătate este de 988 dolari pe cap de locuitor. Raportat la țările vecine, Bulgaria alocă 1.213 dolari, iar Ungaria 1.839 dolari.
Neguț arată că, odată creat sistemul, se poate merge mult mai departe, datele putând fi folosite pentru crearea de politici de sănătate coerente.
”Există, prin prisma acumulării de date în fișele medicale electronice ale populației, o oportunitate încă și mai mare, de a corela aceste date și a crea politici de sănătate publică bazate pe date. (…) Simpla înmagazinare de date electronice nu aduce un beneficiu direct, ci doar în măsura în care le folosim. (…) Cu două condiții însă: CNAS să aibă acces la buget pentru tehnologie, și nu vorbesc de servere, ci de furnizori de data analytics și accesul la date să fie pe de o parte suficient de liber și transparent pentru date agregate, dar pe de altă parte complet securizat pentru date individuale”, mai spune Neguț.
Directorul medical al operatorului privat de servicii medicale Medlife, Ovidiu Vasile, spune că, dacă sistemul informatic va funcționa corect, cu siguranță va avea efectul scontat: ca banii casei de asigurări să acopere necesități reale de sănătate ale pacienților.
Beneficiile funcționării corecte a acestui card va fi resimțită de toți actorii din sistemul de sănătate românesc.
”Cu cât un sistem este mai transparent,cu atât este mai ușor și firesc că acesta să devină din ce în cemai echitabil, sub presiunea participanților. În principiu, dincolo de dificultățile de început, de suplimentarea muncii birocratice, de dificultățile tehnologice, ce sperăm să obținem este un sistem mai corect, mai eficient, și cu o mai bună capacitate de auto-îmbunătățire”, a conchis Neguț.
Obligativitatea cardului național de sănătate trebuia să intre în vigoare din 1 mai, dar a fost amânată pentru că nu toți asigurații au intrat în posesia acestuia.
Cardurile naționale nedistribuite de catre operatorul de servicii postale si predate de acesta la casele de asigurari de sanatate, se distribuie asiguratilor de catre casele de asigurari de sanatate prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurari de sanatate la care sunt luati in evidenta.
Până în prezent, potrivit datelor CNAS, au fost tipărite aproximativ 15 milioane de carduri, dintre care peste 300.000 de carduri dupâ data de 1 mai 2015. În prezent, 225.000 de carduri de sănătate mai sunt de distribuit la nivel național.
