Analiză The Guardian. Generațiile mai tinere, născute după anii ‘80, au opinii mai negative în privința imigranților, față de cele anterioare. Fenomenul, mai accentuat în Franța, Olanda și țări din estul Europei, ridică îngrijorări înaintea alegerilor europarlamentare

În unele părți ale Europei, în special în est, generația tânără (Gen Z și Millennials, adică persoanele născute între 1980 – 1997 și după) are o atitudine mult mai negativă cu privire la imigrație, comparativ cu generația mai în vârstă. Tinerii prezintă o atitudine anti-imigrație, care generează temeri cu privire la rezultatele europarlamentarelor care vor avea loc în iunie, scrie The Guardian într-o analiză care are la bază sondaje de opinie realizate la nivelul țărilor UE.

Publicația britanică arată că tinerii ar putea alimenta sprijinul în creștere pentru partidele de extremă-dreapta în alegerile pentru Parlamentul European, ca urmare a alegerilor naționale recente din Olanda, Finlanda, Suedia și Franța, în care tinerii au votat într-un număr fără precedent pentru partidele naționaliste și eurosceptice, arată BiziDay.

CITEȘTE ȘI Dezamăgită de Biden, Silicon Valley urcă acum în carul triumfal al lui Trump

Sondajele, realizate de Eurobarometru și analizate de The Guardian, adresează respondenților întrebarea dacă au sentimente negative față de imigrația din afara Uniunii. Răspunsurile sunt apoi împărțite pe grupe de vârstă – generația “baby boomers” (cei născuți între 1946 și 1964), generația X (între 1965 și 1980), ”millennials” (între 1980 și 1997) și generația Z (cei născuți după 1997).

Rezultatele arată că atitudinea față de imigrație s-a înăsprit în rândul respondenților mai tineri, în anii care au trecut de la ultimele alegeri europene, reflectând o creștere generală a sentimentului anti-imigrație în toate grupele de vârstă din întregul bloc.

În 2019, 32% dintre europenii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au declarat că au o atitudine negativă față de imigrație, dar la sfârșitul anului 2023 acest procent a crescut la 35%. În cazul celor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, ponderea respondenților cu sentimente negative a crescut de la 38% la 42%. Asta înseamnă că, în anumite țări, în special în Europa de Est, au apărut noi decalaje generaționale în ceea ce privește atitudinea față de imigrație, observă The Guardian.

În Slovenia, de exemplu, 35% din cei care fac parte din generația “millennials” declară că au sentimente “foarte negative” vizavi de imigrație, față de 31% dintre cei care fac parte din generația “baby boomers”, ceea ce sugerează o creștere a opiniilor extreme în rândul tinerilor sloveni.

În Franța, 50% dintre cei din generația “millennials” prezintă o atitudine “negativă” față de imigrație, o pondere mai mare decât în cazul generațiilor X și Z. În Polonia, ponderea celor din generația Z anti-imigrație este de 52%, față de circa 40% pentru “millenials” și generația X. Situații asemănătoare pot fi văzute și în Ungaria, Malta, Cipru sau Finlanda, conform datelor Eurobarometrului.

Acest model de răspândire a sentimentelor anti-imigrație în rândul tinerilor reprezintă un contrast puternic față de alte state membre ale UE, cum ar fi Spania, Italia și Germania, care au înregistrat scăderi constante ale atitudinilor negative în rândul generațiilor.

Rezultatele sondajelor reprezintă un motiv de îngrijorare pentru alegerile europarlamentare de luna viitoare. Pe 19 mai, liderii extremei drepte din Europa, printre care Marine Le Pen din Franța, Viktor Orbán din Ungaria și Giorgia Meloni din Italia, s-au întâlnit la Madrid în cadrul unei convenții organizate de partidul Vox din Spania și au lansat apeluri pentru ca partidele lor să colaboreze înainte de vot. Într-un mesaj video, Orbán a declarat că este timpul “ca patrioții să ocupe Bruxelles-ul”, adăugând că actualii europarlamentari “dezlănțuie imigrația ilegală masivă”. Meloni a susținut și ea că “ne aflăm în ajunul unor alegeri decisive. Este timpul să ne mobilizăm, să ieșim în stradă. Este timpul să ridicăm miza; este de datoria noastră să luptăm până în ultima zi.”

O temă specială de campanie pentru extrema dreaptă, înaintea scrutinului, a fost controversatul pact UE privind azilul și migrația, aprobat recent de Parlamentul European după ani de impasuri. Acordul stabilește centre de frontieră pentru a reține persoane în timp ce cererile de azil sunt examinate și accelerează procedura de deportare.

Acesta a fost considerat pe scară largă o încercare de a împiedica extrema dreaptă să profite de sentimentul anti-imigrație în creștere în Europa, și a fost criticat de extremiști pentru că nu ar fi suficient de dur. Oficialii din Polonia și Ungaria s-au grăbit să anunțe că nu vor accepta relocarea unor imigranți pe teritoriul lor.