Serviciul meteorologic britanic, Met Office, susține că temperaturile apei în zona tropicală centrală a Oceanului Pacific ar putea ajunge cu peste trei grade peste valorile normale.
America Centrală și de Sud, precum și unele regiuni din Australia, se confruntă cu un risc crescut de secetă, în timp ce în alte zone sunt așteptate furtuni mult mai puternice, relatează BBC.
El Niño poate arunca 49 de milioane de persoane în plus într-o foamete acută
Un fenomen El Niño de o intensitate puternică poate arunca 49 milioane de persoane - în plus - într-o foamete acută și poate agrava astfel o criză alimentară mondială, afectând în total 274 de persoane în 45 de țări, trage un semnal de alarmă, într-un raport, Programul Alimentar Mondial (PAM), relatează Reuters.
PAM estimează în acest raport că 274 de milioane de persoane din 45 de țări pot fi afectate de o insecuritate alimentară acută.
America Centrală și partea sudică a Africii urmează să fie cele mai afectate, estimează agenția ONU.
PAM cere în acest raport o acțiune rapidă în vederea evitării unei "catastrofe".
Ea estimează în acest raport că există șanse de 81% să se producă un fenomen El Niño foarte intens, în care temperaturile de la suprafața mării să atingă cele mai înalte niveluri cel puțin din 1982 încoace, iar El Niño să devină cel mai intens fenomen de acest fel din 1950 încoace.
El Niño - o încălzire periodică a temperaturilor la suprafața Oceanului Pacific - modifică regimurile climatice mondiale și este însoțit adesea de secete în sudul Africii, întârzierea unor musoni în anumite regiuni ale Asiei și cauzarea unor precipitații neregulate în alte părți ale lumii.
"Aceste fenomene au declanșat, în trecut, crize alimentare la scară mare", a declarat presei directorul Serviciului PAM de Analiza Securității Alimentare și Nutriție, Jean-Martin Bauer.
PAM estimează, în baza unei analize cu privire la 45 de țări considerate vulnerabile la efecte nefaste ale El Niño, că numărul persoanelor care riscă să se confrunte cu o insecuritate alimentară acută poate crește cu aproape 49 de milioane și să atingă în total 274 de milioane, o creștere cu 22% față de populația de referință deja afectată.
DE CE APARE EL NINO
El Niño și faza sa opusă, La Niña, sunt denumirile date unei variații naturale a climei, care induce o variație vizibilă a temperaturii apelor din Oceanul Pacific ecuatorial, o modificare a circulației atmosferice globale și poate provoca anumite evenimente extreme într-un număr mare de regiuni.
Ultimul episod, din 2023 și 2024, a făcut din acești ani cei mai calzi înregistrați vreodată.
Între sfârșitul lunii aprilie și mijlocul lunii mai, temperatura suprafeței mării în partea central-estică a Pacificului ecuatorial s-a apropiat de pragurile caracteristice acestui fenomen, o creștere alimentată de temperaturi "excepțional de ridicate" sub suprafață, depășind cu peste 6 °C valorile normale pentru această perioadă a anului, notează OMM.
În același timp, valorile indicelui de oscilație australă, care este componenta atmosferică a El Niño, "se potrivesc" cu apariția condițiilor necesare pentru manifestarea fenomenului, adaugă organizația.
"Trebuie să ne pregătim pentru un episod El Niño potențial puternic, care va agrava seceta și ploile abundente și va crește riscul de valuri de căldură atât pe uscat, cât și în oceane", a avertizat secretarul general al OMM, Celeste Saulo, citată într-un comunicat.
El Niño se caracterizează printr-o creștere a temperaturilor de suprafață în centrul și estul Pacificului ecuatorial. Acesta apare de obicei o dată la doi până la șapte ani și durează nouă până la douăsprezece luni. Fenomenul ciclic afectează, printr-un efect de domino, clima mondială timp de câteva luni.
CE EFECTE ARE
Pentru perioada iunie-iulie-august, OMM prevedea deja un ansamblu de condiții care favorizează "predominanța temperaturilor peste normal în aproape toate regiunile globului", cu un risc crescut de stres termic, secetă în anumite regiuni și evenimente extreme, precum inundații sau secete severe. Organizația reamintește astfel că centrele regionale de prognoză prevăd precipitații "sub nivelul normal" în timpul sezonului ploios din iunie până în septembrie în Cornul Africii, un muson mai puțin abundent decât media în Asia de Sud și condiții mai calde și mai uscate în America Centrală pe parcursul verii.
În timpul verii din emisfera nordică, apele calde asociate cu El Niño pot favoriza, de asemenea, formarea uraganelor în Pacificul central și estic, limitând în același timp dezvoltarea acestora în Atlantic, adaugă organizația. "Trebuie să acordăm cu toții acestei situații gradul de urgență climatică pe care îl reprezintă", a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-o declarație video.
"Condițiile El Niño vor turna gaz pe focul unei planete care se încălzește. Impacturile vor fi și mai puternice și resimțite la distanțe și mai mari. Ele vor traversa granițele cu o viteză devastatoare", a continuat el, făcând din nou apel la "încetarea dependenței de combustibilii fosili".
Potrivit OMM, "nu este dovedit că schimbările climatice cresc frecvența sau intensitatea episoadelor El Niño".
SUPER-EL NINO
În trecut, OMM a indicat, de asemenea, că "fenomenele climatice la scară largă de origine naturală, precum El Niño și La Niña, se înscriu într-un context mai larg al schimbărilor climatice de origine antropică".
Oamenii de știință se tem că efectele combinate ale fenomenului El Niño și ale schimbărilor climatice provocate de om ar putea modifica radical condițiile meteorologice la nivel mondial.
Mai multe prognoze ale agențiilor meteorologice naționale sugerează, de asemenea, că ar putea deveni unul dintre cele mai puternice fenomene înregistrate vreodată - un posibil așa-numit "super" El Niño.
O încălzire de peste două grade indică un El Niño "foarte puternic" sau așa-numitul "super" El Niño. Au existat doar câteva astfel de cazuri din 1950. Previziunile sugerează că acest nou El Niño ar putea egala vârfurile din trecut sau chiar le-ar putea depăși.
Evenimentele din trecut au fost asociate cu creșteri ale prețurilor alimentelor și cu pierderi de venituri de sute de miliarde sau chiar trilioane de dolari la nivel global, pe măsură ce recoltele slabe și perturbările comerciale se propagă prin lanțurile de aprovizionare și economii.
În 2023, prețul cafelei robusta atingea cel mai ridicat nivel din ultimii cel puțin 15 ani, în contextul în care fenomenul meteorologic El Niño era așteptat atunci să afecteze culturile.
El Niño aduce, de obicei, condiții mai calde și mai uscate în principalele regiuni de cultivare a cafelei robusta, inclusiv în Vietnam și Indonezia.
