Consiliul UE a anunțat temele de pe agenda reuniunii pe care miniștrii de interne și ai justiției din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi.
Miniștrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, și vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.
„Miniștrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menționează acest prim punct de pe agendă, potrivit News.ro.
Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migrației și azilului. „Miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației și la situația de-a lungul principalelor rute de migrație. De asemenea, aceștia vor fi informați cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil și migrație. Această discuție urmează Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui președinție este deținută de Cehia.
Migrația este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecții ale statelor membre care încă mai au reticențe în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranți.
Miniștrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina - sub aspectul unui nou val de refugiați și al riscului crescut de trafic cu ființe umane și cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online și despre „reziliența infrastructurii critice”.
CE SPUN LIDERII ROMÂNI DESPRE ȘANSELE ROMÂNIEI DE A INTRA ÎN SCHENGEN
Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a fost la Viena, Berlin și Bruxelles, pentru a convinge oficialii europeni că România este pregătită să fie primită în Spațiul Schegen, declara luni seară că nemulțumirea Austriei este legată de un sistem care nu funcționează în privința migranților, dar oficialul român susține că a demonstrat că ruta migranților care vin din Balcanii de Vest nu este prin România. Întrebat ce anticipează că se va întâmpla la Consiliul JAI, Lucian Bode a explicat că România este pregătită și trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022. ”Înțelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Știm că orice vot politic are și o nouă de subiectivism, dar votul politic trebuie să țină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experții UE au verificat, iar Comisia a anunțat de două ori ferm și hotărât că România este pregătită și trebuie să adere fără amânare la Spațiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode.
Președintele Klaus Iohannis, aflat săptămâna trecută în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, aceasta fiind doar data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a țării noastre. „Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus șeful statului.
La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declara zilele trecute că nu trebuie să avem o dată ”în minte” pentru intrarea României în Schengen, ci este important ca țara noastră să facă toate demersurile pentru acest obiectiv. Aurescu a spus că a avut discuții cu oficialii țărilor care se opun acestui demers, Olanda, Suedia și Austria, și i-a asigurat că România controlează fenomenul migrației.
Întrebat dacă România controlează fenomenul migrației, Bogdan Aurescu a susținut și el că țara noastră nu se află pe vreo rută de migrație. ”Noi controlăm acest fenomen al migrației. Datele pe care le avem din rapoartele Frontex arată că România nu este pe vreo rută de migrație, nu suntem nici sursă de migrație, dimpotrivă, controlăm foarte bine migrația”, a declarat Aurescu.
CINE ARE OBIECȚII FAȚĂ DE ADERAREA ROMÂNIEI ȘI DE CE
„Olanda a avut două condiții, una dintre condiții a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiție a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experți în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experții olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător și concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfășurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecția datelor, la aspecte ce țin de natura penală și la modalitățile în care știm să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfășurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la București. Raportul acestei a doua misiuni de experți a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat Bogdan Aurescu la Digi24.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase în urmă cu două săptămâni că Viena se va opune extinderii spațiului Schengen prin includerea Croației, României și Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creșterea numărului de solicitanți de azil în Austria arată că Spațiul Schengen nu funcționează, a arătat ministrul austriac de interne.
Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanțat aceste declarații și a spus că Austria nu are o problemă cu Croația, ci cu România și Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem față presiunii uriașe a migrației ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer. „Vom susține aderarea Croației la spațiul Schengen, dar vom fi critici față de eforturile Bulgariei și României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenția de presă croată Hina. „Croația și-a îndeplinit toate obligațiile, pentru că putem vedea de unde vin migranții ilegali”, în timp ce România și Bulgaria au probleme în a-și proteja frontierele, a subliniat Nehammer.
Ulterior, de la Viena a venit o declarație contradictorie din partea însuși vicecancelarului, care însă face parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susține în continuare oficial aderarea României și Bulgariei” la spațiul de liberă circulație.
În ceea ce privește obiecțiile Suediei, care veneau mai mult dinspre opoziția social-democrată din Parlamentul de la Stockholm, acestea par să fi fost surmontate.
Spațiul Schengen include toate țările UE - cu excepția Bulgariei, Irlandei, Croației, României și Ciprului -, precum și patru țări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen, dar decizia finală o iau liderii UE, în Consiliul European.
