Aderarea României la spațiul Schengen nu se află pe agenda ultimului Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) sub președinția Suediei, programat în 8-9 iunie la Luxemburg. Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat asigurări recent că aderarea României la spațiul european de liberă circulaie rămâne o prioritate pentru și că va face tot ce îi stă în putință pentru o decizie favorabilă în 2023.
În prezența miniștrilor de interne din statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu participarea miniștrilor de interne din Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, joi și vineri va avea loc la Luxembourg ședința Consiliului JAI. Este ultima organizată in timpul președinției rotative a Uniunii Europene deținută de către Suedia, scrie Hotnews.ro.
Pe agenda provizorie a Consiliului JAI fugurează pentru joi, o discuție despre situația generală a spațiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulație, cu propunerea de a adopta strategia privind libera circulație în UE în următoarele 12 luni.
- „Deși premierul suedez, Ulf Kristersson, a promis în plenul Parlamentului European că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi un obiectiv important al țării sale, observam din ordinea de zi prezentată că pe 8 iunie se va dezbate chestiunea Schengen cu propunerea de a adopta strategia privind libera circulație în UE în următoarele 12 luni.
- Lipsește, însă, cu desăvârșire de pe ordinea de zi cea mai importantă decizie pe care trebuia să și-o asume Consiliul JAI, și anume decizia privind eliminarea frontierelor pentru România și Bulgaria.
- De aceea, îmi mențin poziția și subliniez din nou că singura cale prin care vom intra în spațiul Schengen este procesul pe care l-am deschis la CJUE. Este dreptul nostru si ne vom face singuri dreptate!”, spune europarlamentarul Eugen Tomac.
De la 1 iulie, președinția Consiliului UE va fi preluată de Spania.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a susținut recent că aderarea României la spațiul european de liberă circulație rămâne o prioritate.
- „Extinderea spațiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu președinția Consiliului și Parlamentul European ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a asigura că, în cursul anului 2023, Consiliul adoptă măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România și Bulgaria să poată adera la spațiul Schengen”, arată Comisia Europeană într-un răspuns transmis eurodeputatului Nicu Ștefănuță.
În 22 martie, europarlamentarul român trimisese Comisiei Europene date care arată că România miliarde de euro stând la cozi în vămi, doar pentru că nu este în Schengen.
„Ați făcut progrese, dar trebuie să vă spunem că mai este o cale lungă”
În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.
Oficialul de la Viena a susținut că „cetățenii austrieci au aceeași dilemă atunci când sunt supuși unor controale cu Germania”.
Oficialul de la Viena a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:
- „Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
- Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.
Întrebat insistent de jurnaliști,i români dacă Austria va vota pentru aderarea României la spațiul Schengen în acest an, oficialul austriac a spus că nu poate oferi o dată în acest sens:
- „Vă spun foarte deschis: din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obținem rezultate, pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”.
- „Nu pot decât să mă repet: nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să putem să susținem că sistemul este funcțional și de aceea lupt cu mulți parteneri împreună pentru ca sistemul să poată fi îmbunătățit”.
- Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.
- Venit la București, ministrul austriac de Interne rămâne pe poziții: Nu pot să vă ofer o dată pentru aderarea la Schengen. Spațiul e nefuncțional
Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României la Schengen
Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico.
- „Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută", a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă" pentru Bruxelles.
- „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze", a mai spus șeful diplomației austriece.
Amintim că Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranți sau solicitanți de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistrați nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
