Piața titlurilor de stat românești se bucură de un interes major din partea investitorilor străini în ultima perioadă, anul acesta fiind unul remarcabil pentru Ministerul de Finanțe, care a vândut de peste 10 miliarde de lei pe lună.
Nu a mai fost un an în care Ministerul de Finanțe să vândă așa cu ușurință o medie de puțin peste 10 miliarde de lei titluri de stat într-o lună.
Toți ochii pieței de capital sunt însă în acest moment spre "perla" Hidroelectrica: „Va fi cel mai mare deal - cel puțin din evaluarea anticipată - care s-a întâmplat vreodată pe BVB și unul dintre cele mai mari la nivel global anul acesta. Investitorii să pregătească banii!", este recomandarea transmisă la ”Profit Piața de Capital.forum Soluțiile dezghețării piețelor și depășirea crizelor - Ediția a III-a”.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Banca Transilvania, Bursa de Valori București și ING Bank, fiind transmis în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO poate fi văzut AICI
Soldul împrumuturilor statului direct de la populație, prin cele două programe - Fidelis și Tezaur - a ajuns în prezent la circa 34 miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor are în continuare planuri ambițiose pentru creșterea finanțării atrase de la populație, o bază de clienți având avantajul că este foarte stabilă, a anunțat Bogdan Zincă, șef Serviciu Contractare Datorie, Ministerul Finanțelor. Odată cu temperarea inflației, interesul românilor începe să revină și pentru maturitățile de 2-3 ani, după ce anul trecut interesul major a fost pentru titlurile de 1 an.
Suma de 34 de miliarde reprezintă cel mai probabil un nou maxim. Profit.ro a scris, citând date furnizate de către Ministerul Finanțelor, că în ianuarie soldul împrumuturilor acordate direct de către populație Guvernului - împrumuturi contractate minus sume deja rambursate - a ajuns la 29,59 miliarde lei, o sumă record la momentul respectiv.
Finanțele au două programe de împrumut de la populație, Tezaur și Fidelis, și consideră că pe acest segment există potențial de creștere și stabilitate mai ridicată la turbulențele financiare. Titlurile Fidelis sunt cotate la Bursa de Valori București.
"Anul trecut, pe ambele programe de retail am atras 18 miliarde de lei. Se constată o lipsă de lichiditate a acestor titluri, sunt serii destul de fragmentate, dar sumele care vor continua să vină cred că vor contribui la formarea lichidității și pentru acest tip de instrumente. Planurile noastre sunt ambițioase, ne dorim să continuăm ambele programe pentru populație. Deja sumele aflate în sold pe ambele programe sunt aproximativ 34 de miliarde de lei", a spus Zincă.
"Ca modalități de diversificare, ce am observat anul acesta, au reînceput să investească pe maturități mai lungi. Dacă anul trecut majoritatea investițiilor erau pe un an, probabil din cauza inflației, creșterii dobânzilor, acum a crescut interesul și pentru maturitățile mai lungi, pe 2-3 ani. Rezultate foarte bune au fost la ultima emisiune Fidelis pentru tranșa denominată în euro pe cinci ani, a oferit și o dobândă atractivă. Scadențele mai lungi, în condițiile în care inflația se va tempera și dobânzile vor scădea, da, pot fi o investiție profitabilă. Dar vin cu acest dezavantaj, pentru că trebuie să rămâi blocat destul de mult în aceste titluri, iar lichiditatea nefiind foarte bună, în momentul în care ți-ai dori să ieși dintr-o astfel de investiție, probabil nu ai ieși în niște condiții foarte avantajoase, dacă ai avea o achiziție foarte mare într-o anumită serie", a declarat reprezentantul Finanțelor.
Punctul forte al populației ca finanțator al statului este stabilitatea. Majoritatea sumelor care ajung să fie plătite populației, sunt plasate în continuare tot în titluri ale statului.
"Sumele subscrise au fost mereu în creștere, baza de investitori a fost din ce în ce mai mare. Un alt aspect pozitiv pentru noi este că majoritatea sumelor ajunse la maturitate au fost reinvestite. Tot ce s-a reinvestit în 2022 poate s-a reinvestit pe maturități scurte, ceea ce a creat o presiune pe refinanțarea statului, dar ținând cont că sistemul interbancar plasează pe sume mai mari, nu este un indicator care să creeze probleme. Este o bază de clienți foarte stabilă"
Potrivit calculelor Profit.ro, împrumuturile luate de stat de la populație prin Fidelis și Tezaur s-au ridicat la 6,8 miliarde de lei în acest an și au contribuit la asigurarea unei poziții foarte confortabile a Ministerului Finanțelor în ce privește asigurarea necesarului de finanțare în 2023.
Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență.
Oficialul guvernamental a semnalat totodată că achizițiile mari ale nerezidenților de titlurile de stat în lei emise de Ministerul Finanțelor împing în jos costurile la care se împrumută statul de pe piața internă și reduc interesul instituției pentru o nouă ieșire pe piața externă în acest an. La acest interes mai limitat pentru un eventual nou împrumut în valută contribuie și gradul ridicat de prefinanțare, fiind asigurat deja circa 60% din necesarul planificat pentru tot anul.
O nouă ieșire pe piețele externe în această toamnă a fost vehiculată ca o opțiune, dar, în contextul în care statul s-a împrumutat destul de mult și în condiții bune de pe piața internă, a devenit treptat mai mult o variantă de rezervă. Statul s-a împrumutat de pe piețele externe în prima parte a anului, stabilind chiar un nou record în luna ianuarie.
"Din punct de vedere al dobânzilor, comparativ cu începutul anului avem o scădere de randamente pe toată curba, accentuat pe segmentul cinci ani sau mai lung, acolo s-au înregistrat scăderi de 100-150 de puncte de bază. Interesul nerezidenților a fost masiv. Raportat la regiune, țările cu care ne comparăm în mod constant, Ungaria și Polonia, spread-urile noastre sunt mult reduse. Față de Polonia avem un spread de 70-80 de puncte de bază. Acum, și costurile noastre de împrumut în monedă națională comparativ cu moneda euro sunt mult diminuate, iar din acest motiv emisiunile pe piețele externe nu mai prezintă niște condiții de cost raportat la moneda locală. Ca să concluzionez, sentimentul este pozitiv, nerezidenții cumpără datorie emisă de România", a spus Zincă.
Potrivit acestuia, la cinci luni statul are deja asigurat circa 60% din necesarul de finanțare pentru tot anul.
"La cinci luni, necesarul de finanțare este acoperit în proporție de peste 60%. Am accesat, pe lângă piața locală și piața internațională, am avut emisiuni denominate și în euro și dolari. În continuare este o cerere pentru titlurile de stat emise de România, randamentele sunt în scădere. Suntem în situația în care pentru a ne acoperi planul de finanțare, putem lua din piață mai puțin decât avem de plătit", a afirmat reprezentantul ministerului.
Potrivit calculelor Profit.ro, Guvernul a ajuns cu împrumuturile la 96,2 miliarde de lei în primele cinci luni din acest an, după ce în luna mai a luat finanțări, de la investitori mari (bănci și fonduri de investiții), dar și de la populație, de 12,1 miliarde de lei. Mai mult de jumătate din total, 55,3 miliarde lei, sunt sume obținute doar în ianuarie, lună care reprezintă și recordul lunar în materie de împrumuturi pentru statul român.
Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei - 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență. Împrumuturile mari din primele luni ale anului au determinat și o concentrare consistentă de costuri cu dobânzi în cheltuielile statului în aceste luni, dar estimarea pentru întreg anul rămâne la 27,8 miliarde lei, similar cu anul trecut. Statul a împrumutat foarte mult în ianuarie, 55,3 miliarde lei, și a prefinanțat astfel o bună parte din necesarul de împrumut din 2023, pentru a profita de condițiile bune din piața financiară la momentul respectiv.
Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București, spune că principala metodă pentru a debloca bursa și a crește lichiditatea în piața de capital este prin implementarea Contrapărții Centrale, condiție pentru existența unei piețe lichide a derivatelor.
„Încă din 2019 s-a luat decizia, cel puțin la nivelul BVB, de a investi 10 milioane de euro în acest proiect ca să avem o lichiditate mai bună în piață. De ce?
Pentru că, pentru a avea o lichiditate mai bună, trebuie să avem și oportunități mai multe din punct de vedere tranzacțional către investitorii care operează pe piața de capital din România, care este o piață, cel puțin din punct de vedere al pieței secundare, destul de simplă, se poate implementa o singură strategie long, și vrem să schimbăm acest lucru, adică să implementăm și altfel de strategii mai complexe, specifice investitorilor specializați, a căror prezență pe piața locală este foarte redusă.
Aceștia creează lichiditate și dau strategii de investiții pe termen mult mai scurt. Lor le trebuiesc altfel de instrumente, care nu sunt disponibile acum și care vor fi disponibile odată cu lansarea Contrapărții Centrale. Ăsta e scopul acestui proiect, de a crește lichiditatea”, mai spune acesta.
„Noi acum am depus dosarul, avem răspunsul ASF în ceea ce privește documentația care mai trebuie adăugată la dosar. Dosarul nu e complet. Noi lucrăm acum la completitudinea acestui dosar pe baza a ceea ce avem de la ASF și BNR ca documente ce ar trebui dezvoltate sau produse. Credem că se pot produce până cel târziu la sfârșitul lunii august. Sunt foarte multe care țin de aspecte tehnice, de sistem.
Au fost desfășurate două runde de testare a sistemului pe care urmează să implementăm împreună cu participanți la piață. Avem deja contract și un auditor IT, vor fi și auditate și, în momentul în care vom avea testele parcurse cu succes și auditul pe aceste teste unul ok, care să fie accepte de către ASF, considerăm că dosarul este complet și că de la acel punct putem porni pe drumul autorizării.
Noi credem că este fezabil ca autorizarea, dacă noi avem dosarul complet până la sfârșitul lui august, să se întâmple până la sfârșitul anului, iar operaționalizarea tot în acea perioadă ne dorim să se întâmple, care este echivalent cu lansarea pieței de instrumente financiare derivate”, precizează Adrian Tănase, care consideră că este, de asemenea, foarte important să existe și furnizori de lichiditate, iar produsele de pe piața derivatelor să fie competitive atât pentru investitorii de retail, cât și pentru cei instituționali.
„Nu vrem să lansăm futures și doar să fie acolo, trebuie să fie și lichide și atunci trebuie să ne uităm la ce soluții sunt pentru a avea lichiditate pe acele produse. E foarte important să avem furnizori de lichiditate și să venim cu niște produse competitive nu numai pentru investitorii de retail, dar și pentru cei instituționali”, mai spune acesta.
BVB vizează într-o primă fază promovarea unui derivat pentru indicele BET, dar și contracte futures pentru cele mai lichide acțiuni, vizate fiind cele din structura indicelui BET și cele ale fondurilor alternative de investiții, cele care ca SIF au marcat primele 2 decenii de tranzacționare la BVB, în paralel cu servicii de clearing pentru contractele futures pe energie de la cota pieței OPCOM.
„Vrem să avem un produs competitiv care să fie atractiv pentru fondurile de pensii astfel încât să tranzacționeze. Ei sunt un pilon foarte important al pieței, ne interesează foarte mult reglementarea lor. Vrem să vedem cum îi putem activa și pentru piața secundară. E foarte important ca în momentul în care vom avea un produs competitiv fondurilor de pensii să li se dea voie să folosească acest produs”, mai spune directorul general al BVB.
Despre listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, prin vânzarea parțială sau integrală a deținerii minoritare de 20% din capital a Fondului Proprietatea, care este așteptată în luna iulie, Adrian Tănase afirmă că este „un eveniment catalizator pentru dezvoltarea bursei, un eveniment extrem de important și care o să aibă efecte pe mai multe paliere, care se vor regăsi în mărimea pieței ulterior”.
„Va fi cel mai mare deal - cel puțin din evaluarea anticipată - care s-a întâmplat vreodată pe BVB și unul dintre cele mai mari la nivel global anul acesta. Ca efect principal direct pe care îl văd este că va produce o validare a BVB în ceea ce privește capacitatea de a adresa astfel de deal-uri și sperăm ca, după listarea Hidroelectrica, să vedem și alte deal-uri de mărimi similare”, precizează acesta.
Piața titlurilor de stat românești se bucură de un interes major din partea investitorilor străini în ultima perioadă și anul acesta a fost unul remarcabil pentru Ministerul de Finanțe, care a vândut de peste 10 miliarde de lei pe lună, semnalează Laurențiu Mihăilescu, director pentru piețe financiare la ING Bank România. El se așteaptă ca piața să performeze în continuare, având în vedere că ofertele vor fi sub rambursări până la finele anului și inflația este așteptată să scadă.
”Trecerea la piața emergentă s-a făcut în 2013, când România a intrat într-un indice calculat de o bancă mare americană, GBI-EM, și atunci a fost un declic. Înainte de asta mergeam la Londra să mă întâlnesc cu investitori și aveam 2-3 întâlniri. Acum, când merg, sunt 25 de întâlniri în 3 zile, toată lumea vrea să ne vadă”, spune Laurențiu Mihăilescu.
România a fost inclusă în 2013 în indicele pentru piețe emergente JPMorgan GBI-EM Index Series, mișcare ce a mărit intrările de capital străin în titlurile de stat în lei.
”Ca anul acesta, într-adevăr, cred că nu a mai fost un an în care Ministerul de Finanțe să vândă așa cu ușurință o medie de puțin peste 10 miliarde de lei titluri de stat într-o lună. Finanțarea netă este făcută, practic de acum până la finalul anului este negativă, până la finalul anului vor fi mai multe rambursări decât emisiuni, ceea ce este o premieră, nu s-a mai întâmplat la acest moment al anului până acum. În mare parte, asta se datorează sentimentului investitorilor externi, care văd România foarte bine”, arată Mihăilescu.
Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 100 de miliarde de lei de la începutul anului, dintr-un necesar brut de finanțare de 160 de miliarde de lei, care include deficitul și datoriile ajunse la scadență. În mai și în prima parte a lunii iunie a accelerat din nou împrumuturile, inclusiv pe fondul unei cereri foarte ridicate din partea investitorilor.
”Dacă ne uităm la inflație, ne apropiem de 10%, deși a ieșit la 10,6%, față de 10,3% așteptările pieței. Dar noi vedem un trend descrescător la inflație, la final de an poate ușor sub 7% și la finele lui 2024 undeva în jur de 4%. Asta înseamnă că, probabil, și BNR va tăia dobânzile, noi așteptăm o tăiere de 150 de puncte de bază la anul. Și de fapt, dacă ne uităm la cantitatea de lichiditate care este în piață, un fel de tăiere s-a întâmplat deja, pentru că dobânzile efective în piață nu sunt la 7%, ci undeva mai aproape de 6%, cât este facilitatea de depozit, pentru că băncile pun foarte mult la facilitatea de depozit”, arată Mihăilescu.
Excedentul de lichiditate mediu zilnic a fost de peste 27 de miliarde de lei în mai, foarte aproape de record stabilit în aprilie, ceea ce a împins dobânzile în piață la sub 6% și a dus la scăderea abruptă a cotațiilor ROBOR la 3 și 6 luni.
”Pe partea de fixed income, curba este destul de plată, sunt oportunități cam pe toate scadențele, vedem interes pe termen foarte lung, e o scadență, 2038, care a fost în mod particular foarte cerută de investitori. Asta înseamnă că mulți investitori cred că vom câștiga lupta cu inflația și randamentele pe termen lung vor scădea”, spune Mihăilescu.
Randamentele au scăzut pe parcursul ultimelor luni și curba se întinde de la 6% pe scadențele foarte scurte până la 6,8% la 10 ani, inclusiv pe fondul unei mișcări regionale favorabil.
MFP a primit oferte de 5,4 miliarde de lei pentru titlurile scadente în 2038 la licitația de la finele lunii mai, cu mult peste prospect, și de 3,9 miliarde de lei săptămâna trecută, și a împrumutat 6,5 miliarde de lei la cele două licitații.
Mihăilescu crede că titlurile de stat, la aceste randamente, ar putea fi o opțiune pentru cei care se tem de o eventuală recesiune și nu vor să intre pe piața de capital, inclusiv cele în euro.
”Pe piața de equity am citit povestea că o să urmeze o recesiune, că inflația asta nu poate fi învinsă fără puțină recesiune și că perspectivele erau foarte negative. Realitatea a cam contrazis această viziune. Dar pentru cei care totuși cred că piața de equity se duce mai jos, randamentele acestea de 6-7% care pot fi obținute și la lei și la euro acum, că și asta este paradoxal, pe termene mai lungi, la obligațiunile emise de România pe euro sunt foarte asemănătoare randamentele cu cele de la lei, sunt cu doar 10-20 de puncte de bază mai joase”, spune Mihăilescu.
”Suntem într-un punct de inflexiune al pieței, vedem un interes extraordinar de la investitorii străini”, mai spune directorul pentru piețe financiare al ING.
El se așteaptă ca piața de obligațiuni să performeze până la finalul anului și adaugă că de multe ori străinii sunt mai optimiștii decât românii.
Nivelul redus al lichidității, care a scăzut de 6 ori în ultimii ani, este principala problemă a pieței de capital locale, pentru care există, însă, soluții, spune Bogdan Drăgoi, Director General și președintele Consiliului de Administrație Lion Capital (fosta SIF Banat-Crișana).
Dincolo de efectul stimulator pe care îl va avea asupra pieței mult așteptatul IPO de nivel record al Hidroelectrica, creșterea lichidității poate si susținută pe trei paliere – al investitorilor de retail, al celor instituționali și la nivelul produselor de investiții disponibile, care vor crește odată ce va fi funcțională Contrapartea Centrală, arată Drăgoi.
“Deși în ultimii 5-6 ani piața aproape s-a triplet la nivelul numărului de emitenți, lichiditatea zilnică a scăzut de 6 ori. La o lichiditate zilnică de doar 5 milioane de dolari avem o problemă. Pierdem investitori, niciun investitor institutional serios din afară nu are ce să facă aici, fondurile mari nu au pentru ce veni”, spune directorul general Lion Capital. Potrivit afirmațiilor sale, piața reglementată din România e tranzacționată la discount din cauza acestei lipse de lichiditate.
“Oamenii au început să descopere piața de capital, sunt conturi deschise care vin către bursa locală, interesul e să nu-i pierdem, să nu meargă spre platforme externe, netaxate”, spune Drăgoi, amintind autorităților că tentația creșterii impozitării în perioade cu probleme bugetare nu ar rezolva problema, ci dimpotrivă.
“Trebuie să ajuți întâi piața să crească, pentru a avea ce taxa.Important e să aduci retailul către bursă. Volumul și eferfescența zilnică poate veni din zona investitorilor de retail. Iar politicile fiscal trebuie gândite și din perspectiva în care e important să ai portofoliu diversificat. Să nu taxes acțiunile în detrimental bondurilor suverane și invers. Nu există o competiție între acțiuni și bonduri, ele trebuie să meargă în paralel. E bine că Ministerul Finanțelor emite și ă o face și pe maturități lungi, ca piața să se dezvolte”.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că a pregătit "de ceva vreme" terenul pentru listarea acțiunilor Hidroelectrica pe piața de capital, o tranzacție mult așteptată de investitori, conform lui Ovidiu Petru, director general în cadrul Sectorului Instrumente și Investiții Financiare (SIIF) din ASF.
"Listarea Hidroelectrica este o tranzacție mare, o tranzacție mult așteptată. ASF pregătește această tranzacție de ceva vreme, au fost efectuate o serie de modificări în cadrul secundar de reglementare. Listarea Hidroelectrica este o tranzacție de care ne întreabă toată lumea. Cu siguranță va fi una dintre cele mai mari de tranzacții din regiune și poate poziționa BVB la un alt nivel, după ce va demonstra că are capacitatea de a opera o asemenea tranzacție prin toate sistemele sale", a afirmat Petru.
El a adăugat că strategia pieței de capital a fost publicată în Monitorul Oficial la finele lunii mai 2023 și prevederile acestui document deja sunt puse în practică.
Horia Gustă, președintele Consiliului Director al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), spune că listarea Hidroelectrica, preconizată a avea loc în luna iulie a acestui an, după cum a anunțat compania recent, „va atrage privirile și din piețele externe”, dar și foarte mulți investitori de retail, nu numai instituționali.
„Așa pare, că investitorii trebuie să pregătească banii. E perioada de dinaintea anunțului de ofertă, care se așteaptă să vina zilele următoare. Este o listare foarte importantă, care nu numai că va atrage privirile din piețele externe, dar trebuie să atragă și retailul. E nevoie ca retailul să reprezinte o pondere mai mare din piața de capital. E un succes necesar pentru piața de capital românească”, mai spune acesta.
„Cine vrea să facă bani să apeleze la un administrator de fonduri. Bani poți să faci din mai multe variante. Dacă vrei să faci bani din dobânzi, e clar că trebuie să te gândești puțin dacă din dobânzi de la titluri de stat, de la depozite, și trebuie să compari să vezi dacă nu cumva sumele astea pe care le obții sunt sub inflație. Dar cel mai bine e să economisești cât îți permiți și să pui bani lună de lună în instrumente care ți se potrivesc și trebuie să te consulți cu cineva care se pricepe”, explică președintele Consiliului Director al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), care observă că oamenii au început să conștientizeze necesitatea economisirii, prin fonduri de investiții sau prin acțiuni în mod direct.
În primele patru luni ale acestui an, numărul investitorilor din industrie a crescut cu 35.000, de la 461.000 la finalul anului trecut la 495.000 la finalul lunii aprilie anul acesta.
„Investitorul se uită la titluri de stat sau depozite de azi înainte, iar la fonduri nu ai voie să faci previziuni. Și atunci, singurul reper pe care îl ai este de azi înapoi, ce a făcut în ultimele 12 luni. Și sigur că impactul este să compari viitorul cu trecutul și atunci întotdeauna marea majoritate a investitorilor aleg viitorul care arată mai bine pe depozite și pe titluri de stat.
Când piețele de obligațiuni încep să scadă ar trebui să crească piețele de acțiuni. Dar în anii trecuți nu a fost așa. Au crescut piețele de titluri, dobânzile și piețele de acțiuni au stagnat. Dacă ne uităm la indicele BET el a rămas la aceeași valoare de 12-14 luni, nu s-a mișcat aproape deloc. Nici nu sunt volume.
Pe de altă parte, dobânzile au început să scadă, inflația, la fel, și ne așteptăm să continue trendul descrescător al dobânzilor și al inflației și să avem acest impuls pe care Hidroelectrica să-l dea pieței de capital. Cred ca suntem pe drumul cel bun, dar lucrurile merg un pic mai încet, ca multe altele din țara noastră”, precizează Horia Gustă, adăugând că Asociația Administratorilor de Fonduri poartă discuții cu ASF legate de cum fondurile de investiții locale pot atrage investitori străini.
„Sperăm ca în următorul proiect legislativ să vedem această modalitate implementată”, subliniază el.
Prin listarea acțiunilor Hidroelectrica, piața de capital din România poate să intre în următoarele 12-18 luni în categoria piețelor emergente, de la statul de piață de frontieră în prezent, a transmis Alexandru Ilisie, director de investiții la OTP Asset Management Romania SAI.
"În prezent, titlurile Băncii Transilvania și Petrom îndeplinesc criteriile pentru o piață emergentă. Intrarea acțiunilor Hidroelectrica la cota bursei va ridica la trei numărul companiilor care îndeplinesc criteriile pentru o piață emergentă", a spus Ilisie.
"Din punctul meu de vedere, ar trebui să ne uităm la prețul ofertei și, în funcție de nivelul acestuia, am putea să spunem dacă ne ducem cu toți banii în ofertă sau așteptăm listarea. Dacă ne uităm la evoluția cotațiilor titlurilor Fondului Proprietatea din ultimele zile (în scădere - n.r.), am putea trage concluzia că așteptările investitorilor sunt ca evaluarea pieței privind acțiunile Hidroelectrica să fie mai jos decât evaluarea avansată până în prezent", a spus reprezentantul OTP Asset Management.
Ilisie consideră că prețul acțiunilor Hidroelectrica va fi influențat și de anunțul BVB privind introducerea titlurilor producătorului de energie electrică în indicii bursei din prima zi de listare.
"În plus, contează și structura ofertei, și anume cât se va aloca către investitorii instituționali, dacă va exista un discount pentru investitorii retail. Oferta Hidroelectrica poate fi atractivă pentru investitorii care caută companii verzi", a mai spus Ilisie.
După o etapă în care investitorii au adus mai puțini bani pe bursă, câștigurile în creștere dau oportunități de intrare pe o serie de emitenți care au raportat câștiguri sporite, a transmis Dragoș Mesaroș, director de tranzacționare la SSIF Goldring din Târgu Mureș.
Bursa românească traversează o etapă de lichiditate foarte mică, însă Dragoș Mesaroș, broker la Goldring, atrage atenția că prăbușirea volumelor la 4,4 miliarde lei în primul trimestru, de la 9,2 miliarde lei în perioada similară a anului trecut, trebuie pusă și în contextul tranzacțiilor excepționale aduse în februarie-martie 2022 de declanșarea coflictului dintre Ucraina și Rusia.
Atunci, unii investitori ieșeau și alți investitori se activau la cumpărare pe măsura atingerii unor paliere inferioare de preț pentru diverse acțiuni. De atunci, revenirea a fost timidă. Investitorii individuali au mers către obligațiuni care pe zona maximelor de dobândă din octombrie-noiembrie, ofereau randamente de 8-9%.
„Toată lumea s-a refugiat acolo. Chiar dacă au disponibilități, sunt în așteptare”, mai spune Mesaroș de la Goldring.
Perioada de tatonare este prelungită, deși bursele din Franța și Japonia au atins maxime istorice și indicele de tehnologie Nasdaq100 de la New York are un câștig de la începutul anului de 27%.
„România are o lichiditate mai slabă, dar nu putem fi de fiecare dată cap de afiș, și la creșteri și la plata dividendelor”, spune Mesaroș, amintind că, în ultimii 7-8 ani, BVB a fost în Top 3-4 din punctul de vedere al companiilor plătitoare de dividend, cu randamente de 8-9%, față de 4-5% pentru alte țări.
