Impozitul redus pe dividende de 5% și avantajele fiscale de tip holding ar putea stimula, în 2016, reorganizarea afacerilor, investițiile și repatrierea banilor parcați off shore. Introducerea consolidării fiscale, aflată în discuții cu Finanțele, ar plasa România în topul țărilor favorabile grupurilor de firme, în timp ce accesul autorităților la conturile din străinătate ar descuraja ascunderea veniturilor.
În ultimii doi ani, România a modificat semnificativ fiscalitatea pentru a încuraja holding-urile, chiar dacă îi lipsește, încă, o lege dedicată funcționării acestor structuri, în ciuda proiectelor depuse în parlament. După ce, în 2014, Codul fiscal a introdus condițiile minimale pentru funcționarea holdingului: scutirea de impozit pe câștigurile de capital și pe dividende, din acest an, impozitul pe dividendele plătite persoanelor fizice a fost redus de la 16% la 5%.
„Cele două măsuri, privite coroborat, conduc la un nivel de impozitare a capitalului care este greu de egalat de către alte țări, excluzând, desigur, paradisurile fiscale”, spune Daniel Petre, director servicii fiscale, Deloitte, care precizează că utilizarea paradisurilor fiscale va fi din ce în ce mai dificilă, din cauza măsurilor luate, în întreaga lume, pentru combaterea erodării bazei de impozitare și a mutării profiturilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Fiscul propune marilor companii o înțelegere: trimit voluntar date și scapă de control „Pe de o parte, sunt stimulate investițiile directe în România de către români, prin regimul favorabil pentru holdinguri, și, pe de altă parte, este creat un climat favorabil pentru repatrierea banilor parcati în jurisdicții străine, prin cota redusă a impozitului pe dividende. În special, anul 2016 se anunță a fi unul favorabil pentru repatrierea banilor din străinătate, sub formă de dividende și lipsa altor sarcini fiscale, atât timp cât investitorul român obține în cursul anului alte venituri pentru care deja contribuie la fondul obligatoriu de sănătate, precum cele din salarii și/sau activităti independente”, arată Daniel Petre. De anul viitor, contribuția de sănătate de 5,5% va deveni obligatorie pentru toate veniturile din investiții, indiferent dacă există venituri și din alte surse.
Pentru a concura alte țări, ca Olanda, Cipru, Marea Britanie, unde s-au stabilit multe afaceri deținute de antreprenori români, legislația românească ar trebui să mai facă câțiva pași. Unul ar fi introducerea consolidării fiscale, respectiv compensarea profiturilor și a pierderilor înregistrare de societățile care formează grupul.
“Legislația fiscală conține prevederi favorabile, echivalente cu regimurile fiscale aplicabile societăților de tip holding din țări, precum Olanda, Luxembourg, Marea Britanie, Austria, Cipru, Malta, Irlanda, și permite ca dividendele distribuite de societăți românești (filiale) sau de filiale din țări UE sau din alte țări cu care România a încheiat o convenție de evitare a dublei impuneri să fie neimpozabile pentru impozit pe profit la nivelul unei firme românești de tip holding, care deține, cel puțin 10% din capitalul filialei respective, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an. În plus, dacă filiala este o societate românească și condițiile minime de deținere sunt îndeplinite, nici aceasta nu va reține niciun impozit pe dividendele plătite către firma de tip holding, rezultând, astfel, o eliminare a impozitării fluxului de dividende de la nivelul filialei pena la nivelul holdingului”, explică Angela Roșca, Managing Partner Taxhouse.
CITEȘTE ȘI După scăderea TVA, Fiscul impune firmelor o corvoadă birocratică nouă care le mărește costurile de administrare Aceste măsuri ar trebui să contracareze deciziile oamenilor de afaceri români de a investi indirect în România prin intermediul unor companii interpuse/holdinguri din Olanda, Cipru sau Malta.
„Profiturile distribuite de companiile din România ajungeau la așa numitele companii off-shore, unde erau supuse unui regim de impozitare mai favorabil. Evident, entitățile străine distribuiau aceste profituri mai departe către persoane fizice, iar acestea plăteau impozitul pe dividende. Statul însă încasa impozit numai pentru profiturile efectiv distribuite către indivizi. Astfel, mare parte din profiturile realizate în România și distribuite către societățile-mamă sub formă de dividende rămâneau în conturile acestora până la momentul distribuirii sau până la reinvestirea acestora în alte afaceri”, consideră Daniel Petre.
Pe lângă stimulentele fiscale, alte jurisdicții au oferit, până acum, și discreția pe care și-o doresc mulți oameni de afaceri care folosesc vehicule investiționale off shore. Însă, transparența fiscală este tot mai mare, ca urmare a demersurilor făcute atât în Uniunea Europeană, cât și la nivelul Organizației pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) împotriva ascunderii profiturilor și erodarea bazelor impozabile.
Plasarea banilor în paradisuri fiscale a devenit tot mai complicată, pe măsură ce schimburile de informații între autoritățile fiscale s-au intensificat. România a preluat în legislație obligația a primi și oferi informații fiscale și a aderat la Forumul de Transparență și Schimburi de Informații Fiscale al OCDE. Există și acorduri bilaterale, semnate cu jurisdicții, precum Insula Man, Jersey sau Gibraltar.
CITEȘTE ȘI Supraviețuitorii roller-coaster-ului economic de după ‘89: buticuri și afaceri de cartier, dar și companii mari „S-ar putea spune că aceste modificări legislative seamănă cu adevărate stimulente fiscale și că nu există nici un motiv pentru care oamenii de afaceri români să nu profite de ocazie pentru a-și repatria disponibilitătile din străinătate sau să își reorganizeze afacerile din România sub umbrelă unui holding românesc. La acest moment e greu să identifici avantaje fiscale suplimentare pentru care un om de afaceri român ar opta pentru înființarea unui holding în altă tară și nu în România, afirmă Daniel Petre.
Pe de altă parte, există prevederi în legislație care ridică încă probleme.
„Menținerea legislației privind tratamentul fiscal obligatoriu ca microîntreprindere în anumite condiții, pune o piedică în calea setării de companii de tip holding în România, care pot beneficia de prevederile fiscale favorabile doar dacă nu sunt microîntreprinderi. Așadar, regimul de microîntreprinderi ar trebui să fie opțional, și nu obligatoriu, ca în prezent”, spune Angela Roșca, care enumeră și alte dezavantaje. Legea societăților nr. 31/1990 prevede o restricție privind distribuirea de dividende în timpul anului (așa numitele dividende "interim"), acestea putând fi distribuite doar o data pe an, după aprobarea situațiilor financiare, ceea ce duce la amânarea cu minim un an a distribuției de dividende din filiale către acționarii/asociații finali din societățile de tip holding, precizează aceasta.
În contextul în care off shorurile au devenit nesigure, pentru că sunt nevoite să colaboreze cu autoritățile fiscale din alte state, optimizarea prin intermediul lor nu ar trebui să mai fie atât de tentantă, mai ales că și România are stimulente fiscale cel puțin comparabile. Acestea se adresează celor care urmăresc dezvoltarea afacerilor, și nu celor care folosesc vehicule pentru a plasa bani negri în străinătate și care vor continua să caute zone ermetice fiscal.
În prezent, însă, OCDE a scos din lista paradisurilor fiscale aproape toate juridicțiile, pe măsură ce au acceptat să colaboreze. În anii următori vor fi definitivate toate procedurile pentru aplicarea Acordul multilateral pentru schimbul automat de informații financiare, semnat de 52 de state, printre care și România. Din septembrie 2017, România va putea face efectiv schimb de informații cu acele state care și-au îndeplinit procedurile de intrare în vigoare a Acordului al cărui scop este identificarea persoanelor fizice sau a firmelor care eludează fiscul, prin transferul banilor în conturi din străinătate. Autoritățile române vor avea o imagine de ansamblu asupra soldurilor sau valorii conturilor deținute în străinătate de rezidenții fiscali români. În acest moment, schimbul automat de informații se face cu toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu cele care au încheiat acorduri bilaterale.
