Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, și-a consolidat poziția de lider în topul importatorilor, câștigată în luna mai, majorându-și cantitatea de gaze importată de la 533 GWh la 621 GWh în iunie, lună în care de obicei importurile sunt practic insignifiante. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a OMV Petrom) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de companie pentru a contracara parțial scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu.
Chiar dacă și-a crescut cantitatea de gaze importată, cota de piață a OMV Petrom s-a redus de la 45,3% în luna mai la 42,21% în luna iunie ca urmare a majorării volumului total de gaze importat și de celelalte companiile autohtone, de la 1,18 TWh în mai la 1,48 TWh în iunie.
Pe poziția a doua în topul importatorilor de gaze a rămas tot recent înființata Valahia Gaz, cu o cotă de piață înjumătățită însă, de la 41,1% la 23,6%. Cantitatea de gaz importată de Valahia Gaz a scăzut de la 480 GWh la 340 GWh.
Cota de piață pierdută de Valahia Gaz a fost preluată de trader-ul maghiar MET, care a ajuns de la 5,2% în luna mai la 16,6% în luna iunie (importuri de 250 GWh) și de liderul importurilor pe lunile de iarnă, furnizorul Engie, care și-a majorat cota pe piața importurilor de la 3,75% în mai la 14,4% în iunie (213 GWh).
Valahia Gaz rămâne liderul furnizorilor pe piața en-gros (în afara celor doi mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom), cu 22,71%, urmat de AIK Energy, cu 22,54% și Engie România, cu 11,47%.
Interesant este că, pentru prima dată în ultimele luni, în luna iunie o cantitate de 710 GWh din import a fost înmagazinată și nu îndreptată spre consum, din totalul de gaz înmagazinat de 5,9 TWh în respectiva lună.
Foarte probabil, o parte a gazului de import a fost depozitat în depozitul Depomureș, operat de Engie, care în prezent conține o cantitate de 2,4 TWh, reprezentând 75,9% din capacitatea sa totală de depozitare.
Totodată, nu este exclus ca și o parte a gazului importat de OMV Petrom să fi fost depozitat în depozitele operate de concurentul său, Romgaz.
Plafonarea prețului la 68 lei/MWh este impusă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin legislația secundară de aplicare a OUG 114 doar gazului produs autohton, nu și celui importat. Așa se face că a devenit atractiv pentru OMV Petrom să cumpere gaz de la compania mamă, OMV, la un preț mediu de 82,08 lei/MWh, pe care să-l vândă apoi la prețul mediu al pieței interne, de 95,91 lei MWh (raportat de Bursa Română de Mărfuri pentru luna iunie pentru gazul proveniență amestec).
În urma diminuării volumului de gaze disponibil pe piața concurențială ca urmare a supraevaluării de către furnizori a volumului de gaze pe care urmau să le primească începând cu luna mai la preț reglementat de 68 de lei de la producători, aprilie a fost prima lună în care prețul gazelor din import a fost mai mic decât cel pentru gazele din producția internă.
Așa se face că OMV Petrom a remarcat că e mai profitabil că importe gaz în scopuri comerciale, pentru a-și onora o parte din contractele curente, și să înmagazineze gazul din producția internă, pentru a-l putea vinde la un preț mai ridicat iarna viitoare.
Petrom avea înmagazinată la finalul trimestrului al doilea al acestui an o cantitate de gaze de 3,4 miliarde TWh, de trei ori mai mare decât cea depozitată la finalul perioadei similare a anului trecut.
În trimestrul al doilea, OMV Petrom a comercializat 9,39 TWh de gaze. 3,4 TWh au fost depozitați, 3,2 TWh vânduți la prețul pieței pe piețele centralizate (OPCOM și BRM), iar 2,9 TWh au fost livrați către consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru casnici la preț reglementat de 68 lei/MWh.
Profit.ro a semnalat faptul că plafonarea prețului gazelor destinate consumului populației și sistemelor de încălzire centralizate i-a determinat atât pe furnizori, cât și pe producători să depoziteze mai multe gaze.
Această mișcare ar putea avea o victimă celebră, Engie, cel mai mare importator de gaze pe perioadă de iarnă. Dacă România va intra în această iarnă cu depozitele pline (cu 33 TWh, cu 10 TWh peste volumul depozitat înainte de începerea iernii trecute), necesarul de import de iarna viitoare ar putea fi diminuat cu două treimi.
Iarna trecută, România a importat 14,1 TWh, iar volumul de gaz cumpărat de Engie din afara României a fost de 5,61 TWh, aproximativ 40% din totalul volumului de gaz importat. Valahia Gaz a importat la rândul ei aproximativ 2,5 TWh sau 17,8% din totalul gazului importat în România, în timp ce E.On a fost responsabilă pentru aducerea în țară a 2,43 TWh sau 17,3% din total importuri.
De altfel Engie a raportat un profit de aproape jumătate miliard de lei în 2018, o parte importantă din acesta reprezându-l nu activitatea de furnizare propriu-zisă, ci importul de gaze și revânzarea acestora pe piața autohtonă pe timp de iarnă.
În urma înmagazinării masive de gaze din această vară, iarna viitoare Engie ar putea rămâne fără business-ul de trader de gaze, cota sa de piață fiind preluată de Romgaz și OMV Petrom, care au înmagazinat cantități record de gaze pentru această iarnă.
