Cristian Dumitrescu, un român emigrat în anii '70 în Canada și întors imediat după Revoluție, a construit la Snagov un complex agroturistic cu patru case aduse din Maramureș, muzeu al țăranului și biserică-muzeu al icoanei, cu cai, ponei, vaci, capre și oi, unde străinii și turiștii români de la oraș vin să trăiască exact ca la țară și să învețe să facă dulceață și zacuscă.
Ca să construiască Grădina Valahia, care arată exact ca un colț din Maramureș, Cristian Dumitrescu a trebuit să aducă tocmai din Maramureș casele pe care le-a transformat în pensiuni. Emigrat în 1978 în Canada, în căutarea unei vieți mai bune, unde a lucrat la reprezentanța IBM și a învățat proiectare pe calculator, s-a întors în țară imediat după Revoluție și a înființat o firmă în domeniul calculatoarelor, însă ulterior a descoperit Maramureșul și i-a venit ideea să aducă lângă București o mică parte din el.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
La început, Cristian Dumitrescu și-a ridicat în Snagov o gospodărie de inspirație maramureșeană, ca o amintire a casei bunicilor săi, cu grădină de legume și câteva animale. Ulterior a cumpărat două căsuțe maramureșene, pe care le-a strămutat la Snagov. Casele au fost ieftine, în jur de 1.000-1.500 de dolari fiecare, iar una dintre porțile maramureșene a costat doar 100 de dolari. Transportul fiecăreia a mai costat în jur de 500-800 de dolari. Ulterior a mai cumpărat încă două case din Maramureș.
CITEȘTE ȘI Doctorul care investește în pensiuni ce câștigă din medicină: Turismul e varianta frumoasă a viețiiToate au fost compartimentate, având câte patru camere de închiriat. Fiecare casă poartă numele localității din care a fost strămutată: Rona, Bârsana, Breb și Iza. Camerele. Fiecare cameră poartă numele unei femei (Drăgana, Simioana, Ilișca etc.) și spune o altă poveste prin obiectele de mobilier autentic, ștergarele, cergile și icoanele cu care e decorată.
Două dintre cele patru case maramureșene au intrat în circuitul turistic în urmă cu cu an, iar celelalte două săptămâna trecută. Dumitrescu a mai construit și un restautant cu specific românesc și italian, cu o capacitate de 140 de locuri, terasă exterioară și bucătărie de vară. Grădina este pigmentată cu cruci de lemn orginale, lucrate chiar la Săpânța. Biserica ce găzduiește Muzeul Icoanei este o replică a Mănăstirii Dintr-un lemn din Vâlcea, iar Muzeul Țăranului Român e amenajat într-o casă veche țărănească de peste 100 de ani. Majoritatea obiectelor autentice din casele maramureșene, restaurant, Muzeul Icoanei și Muzeul Țăranului sunt moșteniri și amintiri de la cei dragi, strânse de-a lungul anilor de Cristian Dumitrescu.
FOTO: Cristian Dumitrescu
În complex mai există și o livadă, viță de vie și o fabrică în care se procesează tot ce se produce acolo. Turiștii români și străini învață cum să hrănească animalele, să culeagă ouăle din cuibar, să făcă curățenie în ogradă, să culeagă livada etc., dar pot face și plimbări cu trăsura sau căruță prin împrejurimi sau cu barca pe lacul Snagov. Pot lua și lecții de gătit sau făcut dulceață, zacuscă - cu legume și fructe culese chiar de turiști sau pot participa la workshop-uri de olărit, pictură, ceramică, sau teatru.
Cazarea costă 75 de euro pe noapte, cam cât într-un hotel bun de patru stele din centrul Bucureștiului, dar Dumitrescu spune că are suficient de mulți turiști, mai ales în weekend-uri. Vin și din străinătate (Canada, SUA, Franța, Italia sau Germania), dar și din București și orașele din apropiere (Ploiești, Pitești sau Urziceni). Pe lângă turiști, la Snagov ajung și firme în team-building sau diverse alte evenimente.
Dumitrescu spune că nu știe câți bani a băgat până acum în complex și că nu asta e important, ci că încearcă să aibă o echipă sudată, care să funcționeze pe gustul său. Pentru asta, probabil, ar trebui să aducă și personal din Maramureș, pentru că o mare parte din farmecul acelei zone îl dau, pe lângă case și peisaj, și oamenii de acolo.