Taxele mari pe salarii fac ca un angajat într-un hotel din România să câștige mult mai puțin decât unul dintr-un hotel cu același număr de camere dintr-o destinație concurentă, precum Grecia, deși bugetele de salarii ale celor două hoteluri sunt, de cele mai multe ori, identice, afirmă, într-o discuție cu Profit.ro, Anca Nedea, noul director executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța, din care fac parte hoteluri, cluburi, baruri, restaurante și structuri de agrement.
Din punctul de vedere al acesteia, taxele mari au condus la o criză a forței de muncă, astfel că în această vară, pe litoral, majoritatea hotelurilor au lucrat cu aceleași 2-3 firme care le furnizau cameriste, acestea cedând însă psihic și fizic și ajungându-se astfel ca turiștii să aștepte de multe ori, înainte de a se caza, ore în șir la recepție, pentru a li se face curat în camere.
Lipsa forței de muncă nu poate fi rezolvată decât printr-o schimbare legislativă, deoarece taxele și impozitele percepute angajaților și angajatorilor reprezintă, conform sursei citate, 75% în plus pe lângă salariul net. În plus, pentru angajații din turism nu sunt emise derogări speciale, astfel încât să poată lucra și în weekenduri fără a fi plătiți dublu și cu două zile libere consecutive.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Cum poți să impui celei mai importante industrii de servicii la nivel național să nu lucreze sâmbăta și duminica, pentru că oamenii trebuie să fie liberi, exact atunci când turiștii călătoresc cel mai mult? Dacă muncește un angajat în weekend, trebuie să-l plătești dublu și ești obligat să-i dai liber două zile consecutive. Nu are voie să muncească mai mult de 8 ore pe zi, astfel că noi, care nu găsim angajați să acoperim măcar o singură tură, trebuie să lucrăm cu două-trei ture. Cum ai putea, cu personal subdimensionat, să-i dai apoi și două zile libere pentru că muncesc sâmbăta și duminica?", susține aceasta, apreciind că "se vede că aceste legi au fost făcute de oameni care au lucrat toată viața la stat, cu program până la ora 16".
Organizația s-a întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului Muncii și ai Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru discuții în acest sens, fără un rezultat.
"Vom ajunge să funcționăm pe minus și să venim cu bani de acasă. Noi suntem obligați să dăm salarii care nu sunt suficient de atractive, deși au crescut foarte mult în ultimii ani, dar această creștere a însemnat diminuarea profitului, pentru că n-a venit dintr-o rentabilitate mai bună. Nu avem salarii atât de atractive încât să concurăm cu piața europeană, drept urmare a fost un exod masiv de forță de muncă în ultimii 8 ani, iar consecințele le îndurăm într-o văicăreală permanentă, cot la cot cu statul, că nu avem cu cine să muncim. Nu înțeleg de ce se văicărește și statul, probabil ca să dea bine în fața noastră", a afirmat Anca Nedea.
CITEȘTE ȘI Consultant: Toți indicatorii de performanță pentru hotelurile românești de lanț internațional au crescut în acest an. Foarte curând vom auzi de tranzacții semnificative cu hoteluriÎntrebată dacă nu cumva angajații din turism pleacă deoarece sunt plătiți prost, Nedea susține că lucrurile nu mai stau chiar așa și că salariile au crescut în ultimii ani, dar nu suficient. "Din păcate, nici acum nu se poate plăti la fel de bine ca «afară», deși bugetul de salarii al unui hotel de pe litoralul românesc îl egalează pe cel al unui hotel cu același număr de camere și de stele din destinații concurente. De exemplu, la un hotel de 120 de camere din România cheltuiala lunară este de circa 120.000-130.000 de euro cu salariile angajaților, la fel ca într-un hotel similar din Grecia, doar că angajatul ia mai puțini bani în mână din cauza taxelor mari", mai spune șefa organizației patronale.
Potrivit acesteia, majoritatea hotelierilor de pe litoral au lucrat, în vară, pentru servicii de curățenie cu doar 2-3 agenții de plasare a cameristelor, pe care s-au "bătut" toți, de la cei din sudul litoralului până la cei din Mamaia. "Se făcea contract cu compania care venea cu femeile respective și curățau camere, nu le lăsa să fie la dispoziția ta în hotel. Până la urmă, aceste cameriste au cedat psihic și fizic din cauza volumului uriaș de muncă și s-au împuținat și ele. În perioada de vârf de sezon, în august, efectiv au fost nenumărate situații în care turiștii au așteptat foarte mult la recepție pentru a se caza, deoarece încă nu se făcuse curățenie în camere", afirmă Nedea.
O propunere a organizației a fost ca hotelurile de pe litoral să se oblige să plătească angajații și în extrasezon, în limita a 6 luni, astfel încât să îi poată păstra și peste iarnă, dar ca în acest interval hotelul respectiv să fie scutit de plata taxelor la stat. "Noi ne obligăm că-i dăm bani și-l ținem angajat, dar să nu mai plătim taxe la stat. Statul nu pierde bani din asta pentru că, oricum, dacă angajatul nu lucrează în extrasezon, nu doar că nu mai plătești taxe la stat pentru el, dar statul chiar dă bani pe ajutor de șomaj. Statul n-a rezolvat această problemă și preferă să piardă", afirmă Nedea.
CITEȘTE ȘI VIDEO Sindicaliștii Dacia, amenințați de primarul din Mioveni că vor fi înlocuiți cu roboțiReferitor la ideea de a aduce forță de muncă din străinătate, șefa organizației patronale spune că este greu de realizat, tot din cauza legislației. Având în vedere inclusiv nivelul salarial scăzut comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, singurele țări din care pot fi aduși angajați sunt cele din afara Uniunii, inclusiv Republica Moldova, caz în care cei care ar veni ar fi avantajați, deoarece cunosc limba română.
"Problema este că legslația românească, adaptată la cea a UE, este foarte restrictivă în ceea ce privește importul de forță de muncă de pe piețe non-UE. Nu doar că costul este foarte mare, trebuie să plătești un salariu net de 2.700 de lei pentru un singur angajat, plus taxe de 75%, să-i plătești analizele, taxa de viză și cazarea, deci costurile ajung uriașe pentru o cameristă sau un ajutor de ospătar. Statul ne-a legat de mâini și de picioare, ne-a alungat forța de muncă și nu ne-a permis să o păstrăm și nu ne dă voie nici să facem import. Pe de altă parte, alte țări din UE au introdus derogări prin protocoale semnate cu piețele de pe care au luat forță de muncă și au adus de peste tot - din India, Vietnam și chiar din Republica Moldova", spune Nedea.