Fabrica de zahăr Lemarco Cristal din Urziceni, avându-l ca acționar majoritar indirect pe americanul George Gellert, președinte al grupului Atalanta Corporation, unul dintre cei mai mari importatori de produse alimentare din SUA, cu vânzări anuale de peste 600 milioane dolari, a intrat în insolvență, acuzând renunțarea pe plan european la cotele de zahăr, care a intensificat concurența și a permis intrarea de cantități mari de zahăr pe piață.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Atlanta Corporation face parte din Gellert Global Group, cu venituri anuale ce depășesc 1 miliard de dolari.
Fabrica de zahăr Urziceni a fost construită între anii 1974 – 1976 și deschisă în 1977, fiind proprietate de stat până în 1990, iar ulterior fiind privatizată.
Anul trecut, fabrica, cu peste 270 de angajați, a avut afaceri de aproape 100 milioane lei, dar a acumulat pierderi de peste 44,3 milioane lei și datorii ce depășesc 133,7 milioane lei, din care 11,3 milioane lei către stat.
Pierderea de anul trecut a fost cea mai mare din ultimii 10 ani, în condițiile în care compania nu a înregistrat profit în acest interval, dar pierderea anuală nu a depășit 15 milioane lei. Anul trecut compania a asigurat însă și un provizion de 48,4 milioane lei.
Fabrica are ca unic asociat compania Lemarco București, unde Gellert este, conform termene.ro, acționar cu 50% alături de persoane fizice din România, la rândul său intrată în insolvență în vara anului trecut, cu datorii totale de peste 174 milioane lei, din care 41,5 milioane lei către stat.
"Insolvența are, în principal, cauze legate de contextul general al evoluției pieței în care compania și-a desfășurat activitatea. Scăderea cererii a condus automat la micșorarea veniturilor societății, fondurile disponibile devenind insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor generate de o derulare normală a activității fabricii. Renunțarea pe plan european la cotele de zahăr au intensificat concurența și au dus la intrarea de cantități mari de produs pe piață la prețuri la limita de cost. De asemenea, un alt element determinant ar fi intrarea în insolvență a unicului asociat persoană juridică, a societății mamă din grup, Lemarco SA, care a afectat modul de lucru obișnuit, respectiv asigurarea comenzilor și materiei prime de către Lemarco SA, procesarea zahărului de către Lemarco Cristal SRL și valorificarea lui de către Lemarco SA, având în vedere că aceasta deținea personalul necesar și know-how-ul pentru această activitate. În acest context economic, în condițiile în care producerea de zahăr alb din zahăr brut presupune investiții semnificative în materie primă, care în general se importă, investiții la care debitorul nu a mai avut acces în ultima perioadă, nu a mai putut fi reluat ciclul de producție, cu consecința acumulării de datorii neplătite, pentru care nu au mai putut fi generate surse în ciclul normal de producție. În fapt în ultimii ani debitorul a procesat doar pentru terți diverse cantități de zahăr, acționarii nemaiputând să susțină producția prin finanțarea achiziției de materie primă, situație în care profitul operațional realizat ar fi fost semnificativ mai mare. Având în vedere că piața de profil nu a avut evoluția așteptată, prețurile din piața relevantă fiind de altfel la un nivel foarte scăzut de câțiva ani, obligațiile de plată către taxele locale și creditorul bugetar nu au putut fi onorate, neputând mobiliza resursele necesare pentru plata acestora. Mai mult, au început să fie acumulate datorii și către furnizorii de utilități, gaze și curent electric datorită costurilor generate de menținerea în funcțiune a echipamentelor tehnice în vederea derulării activității pentru obținerea produsului finit", indică un document oficial analizat de Profit.ro.
În toamna anului 2016, Comisia Europeană a decis că, din octombrie 2017, piața europeană a zahărului să fie liberalizată, fiind eliminată, astfel, ultima cotă din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). La acel moment, România avea alocată o cotă de aproximativ 105.000 tone de zahăr produs din sfeclă și o producție de aproape 500.000 de tone.
În cadrul politicii Uniunii de restructurare a sectorului de zahăr, Comisia Europeană a solicitat, în perioada 2006‑2008, tuturor țărilor membre cultivatoare de sfeclă de zahăr să‑și diminueze cotele de zahăr, astfel ca producția de zahăr să fie redusă cu 6 milioane de tone, iar prețul sfeclei, cu 45%. Prin eliminarea cotei, procesatorii de sfeclă de zahăr au putut produce și vinde zahăr pe toate piețele fără nicio restricție, influențând astfel scăderea prețului.
Acum, fabrica își propune să iasă din insolvență cu un plan de restructurare care prevede și intrarea pe alte nișe.
"Obiectivul principal al fabricii rămâne rafinarea zahărului brut, obținerea și ambalarea zahărului alb. Pe termen scurt însă, se urmărește diversificarea activității societății, prin completarea obiectului de activitate cu depozitări de cereale, producere, ambalare și comercializare de produse agricole, producere și comercializare de apă demineralizată, producere și îmbuteliere soluții de spălat parbrize", relevă documentul.
În România, Gellert controlează și o afacere în comerțul cu mobilă, prin Atalanta Furniture București, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,29 milioane lei și un profit net de circa 430.000 lei.
În 2014, compania austriacă Agrana Zucker, care deține brandurile Coronița și Mărgăritar, a primit acordul Consiliului Concurenței de a prelua unele fabrici de zahăr ale companiei Lemarco.
În primăvara acestui an, ministrul Agriculturii a început verificări la fabricile de zahăr, deplângând faptul că din 33 de fabrici de zahăr, câte erau înainte de 1989, au rămas în prezent numai 4, din care una este fabrica Diamant din Oradea, care a anunțat că va fi închisă.
La începutul acestui an a fost anunțat că fabrica de zahăr Diamant din Oradea va fi închisă din această primăvară, negocierile dintre compania germană Pfeifer&Langen, care deține unitatea, cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din Bihor, Arad, Satu Mare și Timișoara pentru preluarea fabricii eșuând.
Reprezentanții companiei germane au declarat că fabrica de zahăr este nerentabilă, deoarece cumpără sfectă de pe piața locală la un preț de 516 de euro, în condițiile în care prețul pe tonă în Germania și Polonia este de 320 de euro.
