Primul de acest fel în piață, studiul poartă semnătura echipei de litigii Filip & Company, sub coordonarea avocaților Alin Grapă și Eduard Maxim. Inaugurăm astfel o serie anuală pe care o vom continua consecvent ca reper constant pentru acest subiect. În cadrul materialului sunt analizate date statistice obținute prin consultarea platformelor publice în legătură cu sistemul judiciar din România, fiind centrat pe materia litigiilor civile, comerciale și a celor de contencios administrativ. Pe baza statisticilor compilate prin consultarea informațiilor publice, prezenta analiză oferă interpretări proprii ale autorilor cu privire la trendurile din sistemul judiciar și la volumul de activitate, ratele de admitere, duratele de soluționare și particularitățile pe materii, cu prudențele metodologice inerente unei cercetări statistice pe surse deschise*.
1.Imaginea de ansamblu a anului 2025 în activitatea judiciară
Potrivit informațiilor publice, justiția din România a gestionat în 2025 aproximativ 3,57 milioane de dosare, dintre care 2,3 milioane dosare nou-înregistrate în cursul acestui an, un nivel similar cu 2024 (3,58 milioane), ceea ce indică o stabilitate la nivelul situațiilor ce necesită intervenția instanțelor și a ocaziilor în care justițiabilii aleg acest demers pentru rezolvarea disputelor.
Cele mai multe dintre aceste dosare sunt înregistrate la nivelul judecătoriilor, care gestionează peste 2,65 milioane de dosare. Acestea sunt suprapopulate cu cereri de încuviințare a executărilor silite, cereri de valoare redusă, ordonanțe de platăși alte litigii fără valori însemnate și relativ repetitive.
La nivelul tribunalelor, au fost înregistrate aproximativ 709.000 de dosare, la nivelul curților de apel aproape 195.000, iar estimarea pentru ÎCCJ este de aproximativ 22.800 de dosare.
Pe parcursul anului 2025, instanțele române au redactat peste 1,29 milioane de hotărâri, dintre care 485.000 în civil, 208.900 în materia litigiilor cu profesioniștii și 110.700 în dosare de contencios administrativ.
2. Litigii cu profesioniști: șanse ridicate pentru reclamantul proactiv
Numărul de dosare în materia litigiilor cu profesioniștii rămâne stabil, cu o ușoară scădere în 2025: aproximativ 261.000 (2023), 269.000 (2024), 257.000 (2025). Din peste 400.000 de hotărâri analizate (2023–2025), circa 69% dintre cereri au fost admise în primă instanță, în timp ce aproximativ 14% au fost respinse pe fond în totalitate, confirmând o favorabilitate structurală pentru partea care inițiază demersul. În apel, 1 din 4 cereri este admisă, în linie cu tendințele generale.
O pondere covârșitoare din categoria litigiilor cu profesioniștii o au cererile de valoare redusă. Din totalul de 300.000 de hotărâri analizate (2023 – 2025), un procent de peste 78% au fost admise în primă instanță, și doar 9% respinse pe fond. Va fi interesant dacă acest trend, extrem de favorabil reclamanților, se va păstra și în anii următori, având în vedere creșterea plafonului valoric al acestor categorii de cereri de la 10.000 lei la 50.000 de lei – o sumă ce nu mai pare a fi atât de restrictivă pentru accesarea acestei proceduri.
În categoria ordonanțelor de plată, rezervată creanțelor constatate printr-un înscris însușit de părți, cifrele sunt similare: peste 65% din cererile de chemare în judecată fiind admise în primă instanță, iar doar 17% respinse pe fondul pretențiilor.
Nu în ultimul rând, litigiile între profesioniști având obiectul general „pretenții” indică în continuare un trend care favorizează partea proactivă judiciar. Deși mai complexe decât cererile cu valoare redusă și ordonanțele de plată, în continuare reclamanții au avut câștig de cauză în peste 50% din hotărârile de primă instanță pronunțate, doar 22% fiind respinse pe fond.
În concurență neloială, șansele de admitere în fond a unei asemenea cereri sunt relativ scăzute (aprox. 15% în 2025) ceea ce confirmă sofisticarea domeniului și necesitatea unei strategii juridice bine calibrate.
3. Drept societar – anularea hotărârilor AGA și litigiile împotriva autorității de reglementare
3.1. Anulare hotărâri AGA
În materia anulării hotărârilor AGA, în materia dreptului societar, instanțele sunt consecvente de la un an altul. Din perspectivă istorică, peste 6.700 de hotărâri judecătorești au fost pronunțate în ultimii 15 ani având ca obiect anulare a hotărârilor AGA, cu o rată de admitere în primă instanță de aprox. 28%.
În anul 2025, au fost pronunțate aprox. 200 de hotărâri de primă instanță în dosare având ca obiect anularea hotărârilor adunărilor generale ale asociaților/acționarilor, din care 25% au fost hotărâri de admitere în tot sau în parte a acțiunii în anulare. Aceste date sunt consecvente cu media istorică a ultimilor 15 ani. Durata medie de soluționare a fost de aprox. 9 luni pentru o hotărâre în primă instanță.
În același an, din totalul hotărârilor pronunțate în apel în astfel dosare, aproximativ 25% din cererile de apel au fost admise – astfel că 3 din 4 hotărâri de primă instanță rămân definitive în urma exercitării acestei căi de atac.
Rezultă că, deși un litigiu „privat”, atât din perspectiva șanselor de admitere a cererii de chemare în judecată, cât și din perspectiva duratei litigiilor, acestea prezintă anumite similitudini cu litigiile de contencios administrativ. Este așadar o dificultate ce revine mai degrabă reclamantului să răstoarne o „prezumție” de legalitate de care hotărârile adunărilor generale se bucură în practică.
3.2. Litigiile împotriva ASF
Litigiile privind anularea actelor administrativeemise de ASF au rămas constante în 2025 față de perioada 2023-2024 cu aproximativ 50 de litigii inițiate în fiecare an, semn că nu au existat schimbări mari în optica autorității sau în apetitul justițiabililor de contestare a acestor acte.
În eșantionul analizat (2023-2025), durata medie de soluționare în primă instanță a fost de aproximativ 7 luni – aspect în consonanță cu durata de medie de soluționare a litigiilor de contencios administrativ și fiscal. Procentajul de admitere a cererilor împotriva ASF este de aproximativ 22% din totalul cererilor formulate și aprox. 28% din cererile soluționate pe fond (i.e., care nu sunt respinse pe alte motive procedurale), procentaje așadar ceva mai scăzute decât media generală a litigiilor de anulare acte administrative.
În ceea ce privește recursurile împotriva acestor hotărâri, notăm că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile de recurs în peste 90% din cazuri, un procentaj de respingeri mult peste media dosarelor de contencios administrativ. Durata medie de soluționare este de 9 luni.
4. Contenciosul administrativ: adversar exigent, dar nu imbatabil
Datele confirmă un grad de dificultate ridicat în contenciosul administrativ și în litigiile contra autorităților de reglementare, confruntările cu statul nefiind ușoare pentru persoanele private. Deși modul în care autoritatea construiește cazul influențează mult parcursul unui astfel de dosar, este clar că succesul depinde semnificativ și de priceperea reclamantului în alegerea strategiei sale.
4.1. Contenciosul administrativ general
Peste 10.000 de soluții în primă instanță au fost pronunțate în 2025 de către instanțe în litigii de contencios administrativ având ca obiect anularea actelor administrative emise de către autoritățile publice, potrivit datelor identificate în sursele publice. În peste 2.400 de dosare, hotărârile de primă instanță au fost favorabile reclamanților în tot sau în parte, restul fiind respinse pe fond sau pentru alte motive procedurale.
Analiza cifrelor determină așadar o rată de admitere în primă instanță de 23% din totalul cererilor formulate având ca obiect anulare AGA în anul 2025, cu o durată medie de soluționare în primă instanță de 12 luni.
Aproximativ 6.000 de recursuri au fost soluționate în anul 2025 împotriva hotărârilor de primă instanță ce au avut ca obiect anularea actelor administrative. Aproximativ 26% ajung să fie admise, restul fiind respinse pe fond sau din alte motive. Durata medie de soluționare în recurs este de 5,9 luni.
4.2. Contenciosul fiscal – litigiile împotriva DGAMC
Litigiile de anulare a actelor administrative emise de Direcția Generală a Marilor Contribuabili s-au menținut constante în ultimii trei ani, în jurul cifrei de 100 de cereri de chemare în judecată fiind înregistrate în fiecare an.
Soluțiile cu privire la aceste dosare au survenit în medie în anul 2025 într-un interval de aproximativ 8,5 luni, o perioadă mai mare decât trendul general al litigiilor de anulare acte administrative – ceea ce denotă o complexitate sporită a acestor cauze.
Analizând soluțiile pronunțate în anul 2025 în dosare împotriva DGAMC, din totalul cererilor de chemare în judecată formulate, aproximativ 32% ajung să fie admise în tot sau în parte.
Acest procentaj al admiterilor este așadar mai mare comparativ cu media generală a litigiilor de contencios administrativ – ceea ce poate reflecta atât o dificultate a autorităților de a analiza situații complexe specifice marilor contribuabili, cât și pregătirea mai riguroasă a acestor dosare de către reclamanți prin accesul la asistență calificată.
5. Achiziții publice: soluții rapide, șanse rezonabile
Peste 1.400 de acțiuni în materia achizițiilor publice au fost soluționate în primă instanță în anul 2025. Acestea au o rată de admitere de aproximativ 28%. Durata de soluționare a acestor dosare este foarte redusă, în special comparativ cu durata medie a dosarelor de contencios administrativ: în medie, doar 3,6 luni sunt necesare pentru o hotărâre de primă instanță, efect și al caracterului urgent al acestei proceduri. Domeniul rămâne unul în care dinamica pronunțării rapide poate constitui un avantaj strategic pentru operatorii economici bine pregătiți.
6.Insolvență: creștere moderată, ascensiunea concordatului preventiv
Potrivit datelor oficiale, numărul profesioniștilor intrați în insolvență în anul 2025 a fost 7.554, în creștere cu 3,84% față de 2024 (7.274), după o creștere de ~9% în 2024 vs. 2023 (6.650).
În schimb, în anul 2025 a crescut în mod accelerat popularitatea concordatului preventiv: 246 cereri în 2025 (în urcare cu 57% față de 2024), după un 2024 care era la rândul său deja în creștere cu 55% față de 2023, semn că mediul de afaceri caută mecanisme de stabilizare timpurie.
7. Proprietate intelectuală: timp critic, remedii eficiente
Potrivit informațiilor afișate pe platformele publice, am identificat aprox. 1.000 de dosare în materia proprietății intelectuale înregistrate în anul 2025. Cea mai mare pondere continuă să o aibă dosarele din materia drepturilor de autor, care au o pondere de 70% din totalul litigiilor de proprietate intelectuală.
Acestea sunt urmate de dosarele de mărci, cu o pondere de 13,1% din totalul cererilor înregistrate.
O pondere relativ ridicată o au și ordonanțele președințiale în materia drepturilor de proprietate intelectuală, reprezentând aproximativ 10% din totalul cererilor introduse – fapt ce denotă că în acest domeniu, factorul timp este esențial.
Litigiile legate de breve de invenție continuă să fie excepția, fiind identificate doar 5 dosare cu acest obiect.
Referitor la soluțiile pronunțate în anul 2025, observăm că din cele peste 500 de dosare în materia drepturilor de autor soluționate, peste 62% au fost admise în primă instanță, ceea ce denotă un regim juridic favorabil reclamanților, fie ei autori sau organisme de gestiune colectivă.
Un procent ridicat de admitere în primă instanță identificăm și în materia cererilor de ordonanță președințială în materia drepturilor de proprietate intelectuală, peste 36% fiind admise în anul 2025 – un procent crescut față de media de admitere a ordonanțelor președințiale în litigii cu profesioniștii, de cca. 23% în ultimii 5 ani, ceea ce susține oportunitatea utilizării remediiilor urgente atunci când interesul legitim o impune. Durata medie de soluționare a dosarelor a fost de 7,6 luni. Pentru cererile de apel, șansele de câștig în anul 2025 au fost de 30%, iar durata medie de soluționare 6,6 luni.
8. Arbitraje: control judiciar minim al instanțelor civile asupra sentințelor arbitrale
În materia foarte restrânsă a acțiunilor în anularea litigiilor arbitrale, politica instanțelor de judecată pare să fie aceea a unei imixtiuni extrem de limitate în modul în care arbitrii au decis soarta litigiului: din totalul soluțiilor pronunțate în anul 2025, peste 90% au fost de respingere a cererii de anulare a sentinței arbitrale, , consecință de altfel firească față de motivele formale ce pot fi invocate într-o astfel de procedură.
Concluzii
Justiția română rămâne un sistem cu volum ridicat și o complexitate care variază substanțial între materii, ceea ce reclamă planificare procesuală riguroasă și alocare judicioasă a resurselor.
În litigiile între profesioniști, statisticile favorizează reclamantul diligent, inclusiv în cauze cu valoare redusă, iar ordonanțele de plată și cererile de valoare redusă continuă să ofere trasee eficiente pentru recuperarea creanțelor.
În proprietate intelectuală, cadența rapidă și ratele de admitere recomandă utilizarea remediiilor provizorii atunci când interesul comercial o impune.
Împotriva statului, șansele există, dar sunt net condiționate de calitatea construcției juridice, cu particularități la ASF (admisibilitate mai scăzută, recursuri rareori admise) și DGAMC (rată de admitere superioară mediei).
În insolvență, creșterea moderată este dublată de ascensiunea concordatului preventiv, posibil semnal al maturizării instrumentelor de restructurare timpurie în piață.
* Colectarea datelor statistice s-a realizat pe baza informațiilor prezentate de platforme publice oficiale, precum și de alte platforme care au acces programatic la datele oferite de platformele publice oficiale. Deși exercțiul a presupus inclusiv o analiză încrucișată a informațiilor din diferite surse pentru verificarea acestora, totuși aceste surse publice pot oferi informații inexacte, astfel că datele sau statisticile prezentate sunt oferite sub această rezervă. Prezenta analiză nu reprezintă, în niciun fel, consultanță, sfaturi sau opinii juridice.
Cu toate acestea, apreciem că analiza globală și comparativă a datelor colectate, chiar și sub rezervele impuse de acest exercițiu, oferă indicii valoroase cu privire la tendințele din justiția română civilă. Reținând că șansele de câștig sunt întotdeauna ale fiecărui dosar apreciat în mod individual, în funcție de particularitățile sale, analiza anumitor tendințe judiciare la nivel macro oferă și o altfel de perspectivă asupra cazurilor cu care avocații sunt încredințați și a justițiabililor în construirea celei mai eficiente strategii.
Un material Legal Marketing
