Interviu: Mihaela Nyerges, Managing Partner NYERGES & PARTNERS
“Cred că exemplul personal de angajament față de calitate și integritate este esențial în setarea unor standarde ridicate la nivel de echipă. Implicarea noastră activă în procesul legislativ, participarea la consultările publice și dialogul constant cu autoritățile ne permit să influențăm pozitiv cadrul legislativ pentru a contribui la crearea unui mediu investițional stabil și atractiv.”
Cu o experiență de peste două decenii în avocatură, activitate recunoscută și de topurile directoarelor internaționale, într-un sector dinamic și complex precum cel al energiei, cum reușiți să anticipați nevoile clienților?
Întradevăr, sectorul energetic este unul foarte complex și dinamic, mai ales în perioada pe care o traversăm. Pentru a anticipa nevoile clienților și pentru a le oferi servicii juridice la standardul pe care ni l-am impus, nu este suficientă o cunoaștere foarte bună a cadrului legal. Este nevoie de o înțelegere profundă a industriei, a jucătorilor din piață, a aspectelor comerciale și tehnice ale investițiilor, să fii la curent în permanență cu direcțiile și obiectivele trasate la nivelul Uniunii Europene, cu tendințele și schimbările legislative, cu interpretările și practica autorităților pe diverse subiecte. Doar având o înțelegere holistică și o abordare corelată a tuturor aspectelor care impactează investițiile în acest sector putem fi proactivi în a îi sprijini pe clienții noștri să profite de oportunitățile pe care le oferă piața din România și să gestioneze eficient provocările inerente care apar pe parcurs.
Ce vă motivează cel mai mult în munca pe care o desfășurați și cum vă inspirați echipa să atingă excelența?
Impactul direct pe care îl avem asupra succesului clienților noștri, rezultatele concrete pe care le obținem în proiectele pe care le gestionăm, precum și aprecierea și încrederea constantă pe care ne-o arată clienții sunt principalele mele surse de motivație.
Cred cu tărie că succesul clienților noștri începe cu mediul de lucru și cu relațiile din cadru echipei. Este esențial ca fiecare membru al echipei să se simtă valorizat și susținut să își dezvolte continuu competențele profesionale și personale, să aibă parte de un echilibru între îndrumare și independență. În cadrul echipei noastre, cultivăm un mediu deschis, în care schimbul de idei și gândirea critică sunt încurajate pentru a identifica soluții juridice inovatoare pentru clienții noștri.
Flexibilitatea pe care o oferim echipei, prin programul de lucru, prin opțiunile de muncă hibridă, precum și prin implicarea lor în arii de practică și proiecte care îi pasionează, contribuie la responsabilizarea și la motivarea lor.
În contextul angajamentelor internaționale ale României în domeniul energiei, cum considerați că poate fi consolidată poziția țării noastre pe piața globală prin intermediul serviciilor dumneavoastră juridice de înaltă calitate?
România și-a asumat angajamente semnificative în domeniul energiei produse din surse regenerabile, iar strategia energetică pentru perioada 2025-2035, cu o perspectivă până în 2050, stabilește obiective și mai ambițioase.
Având în vedere complexitatea și dinamica legislației din acest sector, putem juca un rol important în încurajarea și finalizarea cu succes a proiectelor oferind investitorilor sprijin în înțelegerea cadrului legal – cu toate provocările și oportunitățile aferente, în identificarea și evaluarea corectă a riscurilor investiționale, și în implementarea de soluții creative pentru diminuarea acestora. În plus, implicarea noastră activă în procesul legislativ, participarea la consultările publice și dialogul constant cu autoritățile ne permit să influențăm pozitiv cadrul legislativ pentru a contribui la crearea unui mediu investițional stabil și atractiv.
Cum apreciați rolul Ministerului Energiei în gestionarea și monitorizarea schemei CfD și care sunt provocările juridice pe care le-ar putea întâmpina? Ce impact va avea finanțarea schemei CfD din Fondul de Modernizare asupra consumatorilor finali și cum vedeți reglementarea taxei suplimentare impuse acestora?
Încă așteptăm să se aprobe ordinul de inițiere a licitației care conține prevederi importante pentru evaluarea schemei, precum cerințe de eligibilitate a proiectelor, prețul maxim de exercitare și procesul de licitație. Cred că un pas important este să existe un nivel ridicat de subscriere – pentru licitația aferentă proiectelor fotovoltaice cred că interesul va fi peste capacitatea totală a licitației, care a fost oricum înjumătățită la 500 MW. În ceea ce privește licitația aferentă proiectelor eoliene, este important să existe suficiente proiecte în piață care pot fi puse în funcțiune în mai puțin de 3 ani. Depinde și de cum va fi văzută în final schema de bancile finanțatoare și de investitori, există o serie de prevederi în cuprinsul contractului CfD care implică riscuri importante, ori politica de risc a investitorilor este foarte diferită.
Schemele de tip Contracte pentru Diferență sunt, de regulă, finanțate printr-o contribuție plătibilă de către consumatorul final (similar schemei de sprijin pe bază de certificate verzi implementată în România în anii 2008 – 2014). În cazul schemei CfD ce urmează să fie lansată de România, lichiditatea schemei va fi asigurată din Fondul de Modernizare, astfel încât consumatorii finali nu vor fi impactați. O contribuție din partea consumatorilor va fi, întradevăr, necesară, dar doar pentru a acoperi costurile administrative ale Opcom și Transelectrica pentru adminstrrea schemei, astfel încât așteptările sunt că această contribuție nu va avea un impact semnificativ.
Ca board member al Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), o organizație non-profit, cum vedeți rolul acesteia în influențarea politicilor energetice la nivel național și european? Ce proiecte legislative sunt în curs de desfășurare care ar putea afecta industria fotovoltaică și cum se implică RPIA în acest proces?
RPIA este o asociație care reunește cei mai importanți investitori din industria fotovoltaică din România și se implică foarte activ în îmbunătățirea politicilor energetice printr-un dialog constant cu autoritățile și prin implicarea în consultările publice privind cadru legislativ. Cred că rolul pe care îl joacă este unul foarte important în stabilitatea și atractivitatea mediului investițional.
Recent a fost adoptat un proiect legislativ care aduce modificări importante privind procesul de racordare la rețea și RPIA a avut o implicare importantă în acest proces, în urma căreia s-au rezolvat multe dintre problemele existente. În prezent analizăm în cadrul asociației impactul pe care îl va avea noua procedură de alocare pe baze competitive a capacității de racordare la rețea, care urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 și care shimbă masiv tot ce știm despre procesul de racordare la rețea. Există în derulare un alt demers legislativ privind o inițiativă legislativă foarte importantă pentru industrie referitoare la dezvoltarea de proiecte de producere a energie regenerabile în sistem dual pe pajiști permanente. Această inițiativă ar putea să deblocheze dezvoltarea de astfel de proiecte care în prezent stagnează.
La o analiză atentă, care credeți că ar fi cea mai eficientă modalitate de a structura finanțarea proiectelor clienților pentru a beneficia de subvențiile și stimulentele fiscale disponibile în România pentru proiectele de energie regenerabilă?
În ultima perioadă, au fost disponibile și sunt disponibile în România diferite instrumente de finanțare a investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabilă, dar și în capacități de stocare a energiei. Pe de o parte, Ministerul Energiei a lansat o serie scheme de finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul de Modernizare. Totodată, urmează lansarea schemei privind Contractele pentru Diferență, mult așteptată în piață. La acestea se adaugă interesul băncilor pentru finanțarea de astfel de proiecte, cu sau fără PPA-uri, în funcție de politica proprie de creditare. Nu cred că putem vorbi despre o structură de finanțare general aplicabilă oricărui investitor, ea se customizează pentru fiecare investitor în funcție de o multitudine de factori precum portofoliu de proiecte, politica de risc, resursele proprii disponibi, dacă grupul desfășoară și alte activități în sectorul energiei (precum furnizare sau trading). Important este însă că piața din România oferta o varietate de instrumente de care investitorii se pot folosi cu succes pentru realizarea proiectelor.
Care sunt principalele avantaje ale eliminării necesității PUZ-ului pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă și cum credeți că va influența această modificare dezvoltarea industriei în România?
Legislația referitoare la elaborarea PUZ-ului pentru dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile a evoluat foarte mult în ultimii 3 ani. Dacă în anul 2020 aprobarea unui PUZ era o condiție chiar pentru demararea procesului de racordare la rețea, acum necesitatea PUZ-ului a fost eliminată. Această intervenție legislativă a contribuit substanțial la simplificarea și la reducerea cu aproximativ 6-12 luni a procesului de autorizare. Din păcate, această intervenție legislativă a adus după ea și efecte mai puțin benefice și neașteptate decurgând dintr-o interpretare incorectă a acestor modificări legislative de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Această interpretare a produs perturbări și întârzieri importante în dezvoltarea proiectelor de mari dimensiuni, respectiv a celor care afectează o suprafață de teren mai mare de 50h, investitorii fiind nevoiți să regândească strategia de dezvoltare în linie cu aceste interpretării.
Având o vastă experiență în domeniul fuziunilor & achizițiilor, care credeți că sunt principalele riscuri pe care le întâlniți în tranzacțiile de M&A și ce strategii folosiți pentru a le soluționa?
Riscurile întâlnite în tranzacțiile de fuziuni și achiziții (M&A) sunt diverse și complexe, fiind influențate semnificativ de specificul industriei în care operează societatea țintă. Acestea pot include riscuri legate de titlul de proprietate asupra terenurilor, expuneri financiare față de angajați rezultate din încălcarea legislației muncii, practici anticoncurențiale, neconformitatea cu normele de protecție a datelor cu caracter personal, sau riscuri privind anularea autorizațiilor de construire, printre altele.
Pentru a identifica și gestiona eficient aceste riscuri, implicăm o echipă multidisciplinară de avocați și asigurăm o coordonare riguroasă între aceștia.
Strategiile de soluționare a riscurilor se bazează atât pe creativitatea în identificarea unor mecanisme juridice care oferă protecție robustă din punct de vedere legal, cât și pe asigurarea că acestea sunt aplicabile și rezonabile dintr-o perspectivă practică și comercială. În plus, utilizăm structuri juridice specifice tranzacțiilor M&A, cum ar fi extinderea răspunderii vânzătorului pentru riscurile identificate, chiar dacă acestea au fost dezvăluite, mecanisme de despăgubire, reținerea unei părți din preț, și altele similare.
Un material Legal Marketing
