România are obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei regenerabile, dar cheia succesului tranziției energetice va sta în capacitatea de stocare a energiei, a declarat Laurențiu Stan, (CEO, Kapital Minds), prezent la Forumul Energiei care s-a desfășurat luni, 14 aprilie, la București.
Potrivit Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2025–2035, România își propune o reducere cu 87% a emisiilor GES în sectorul energetic până în 2030 și cu 94% până în 2050 față de nivelurile din 1990. Producția de energie din surse regenerabile ar urma să ajungă la o pondere de 44% în consumul final brut de energie în 2035 și 73% în 2050.
„Această tranziție ecologică nu se poate realiza fără dezvoltarea unor capacități robuste de stocare. Sistemele de stocare sunt esențiale pentru flexibilitatea și echilibrul sistemului energetic național”, a adăugat Stan.
El subliniază că, pe măsură ce ponderea energiilor regenerabile crește, intermitența acestora devine o provocare majoră, în special în cazul centralelor eoliene.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
În prezent, România are o putere instalată în centrale eoliene de 3.026 MW și în centrale solare de 1.624 MW (excluzând prosumatorii), dar contribuția lor efectivă la producția totală de energie este afectată de variațiile naturale de vânt și soare.
Potrivit Transelectrica, sunt în așteptare proiecte eoliene de aproape 1.900 MW și solare de peste 1.000 MW, fără termene clare de punere în funcțiune.
Stocarea energiei electrice în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și, pe termen mediu, în hidrogen, va permite valorificarea energiei produse în afara orelor de consum maxim.
“Această capacitate de a vinde energie în perioade de vârf conduce la o creștere a veniturilor și la optimizarea randamentului capitalului investit”, afirmă Laurențiu Stan.
În 2023, capacitatea prosumatorilor a crescut de la 478 MW la 1.443 MW, tendință care pune presiune suplimentară pe piața de echilibrare, dar oferă și oportunități pentru integrarea stocării la scară mică. Transelectrica estimează un necesar de până la 4.000 MW de capacitate de stocare în perioada 2025–2030, pentru a menține funcționarea sigură a sistemului.
În sprijinul acestor investiții, Ministerul Energiei a lansat în noiembrie 2024 un program dedicat stocării de energie electrică, cu un buget total de aproape 300 milioane euro, finanțat prin Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Stan atrage atenția că sistemele de stocare aduc un avantaj competitiv esențial pentru companiile din energie.
„Proiectele cu stocare devin mai bancabile, au acces la capital mai ieftin și sunt mai atractive pentru investitori. Finanțarea verde poate reduce costul capitalului cu până la două puncte procentuale.”
El subliniază că, în Europa, companiile de producție a energiei din surse regenerabile au un randament mediu al capitalului investit (ROIC) de 6–12%, comparativ cu 15–20% în sectorul petrolier, datorită maturității industriei și infrastructurii existente, dar, pe termen lung, această balanță se va inversa în favoarea regenerabilelor, mai ales dacă sunt susținute de sisteme de stocare.
„În viitorul apropiat, companiile din domeniul energiei nu vor fi evaluate doar în funcție de câtă energie produc, ci după cât de bine o pot gestiona, stoca și valorifica. Stocarea energiei este noul diferențiator de valoare în acest sector capital-intensiv”, a concluzionat Laurențiu Stan.
Un material Legal Marketing
