Numărul de cazuri în care salariații au inițiat acțiuni în instanță împotriva angajatorilor, invocând încălcări ale legislației care reglementează combaterea și prevenirea hărțuirii morale la locul de muncă și care au condus la burnout, a crescut în ultima perioadă, a declarat pentru legalmarketing.ro Maria Silaghi, Managing Associate la firma de avocatură Boanță, Gîdei și Asociații (BGA) S.C.A.
„Remarcăm o creștere, în ultima perioadă, a numărului de cazuri în care salariații au inițiat acțiuni împotriva angajatorilor, invocând încălcări ale legislației care reglementează combaterea și prevenirea hărțuirii morale la locul de muncă, ce au condus la burnout”, a spus Silaghi, precizând că răspunde în numele întregii echipe de Employment din cadrul firmei.
Alții i-ar putea urma exemplul
O decizie recentă a tribunalului din Cluj, care a acordat unei reclamante despăgubiri de 9.000 de euro într-un dosar de burnout, fiind favorabilă salariatului, poate avea ca efect încurajarea altor angajați să inițieze acțiuni împotriva angajatorilor, dintre care unele ar putea fi abuzive.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Însă, instanțele chemate să se pronunțe asupra cererilor formulate de angajați în vederea acordării unor despăgubiri morale vor aprecia ceea ce înseamnă o compensare echitabilă, cenzurând astfel eventualele pretenții disproporționate sau nejustificate ale acestora.
Potrivit sursei citate, este greu de apreciat care vor fi efectele acestei decizii judiciare asupra pieței muncii din România, întrucât această piață este influențată de un cumul de factori, cel legat de sănătatea mentală a angajaților fiind doar unul dintre aceștia.
„Dar este clar că această decizie, coroborată cu eforturile de reglementare din ultimii ani în domeniul hărțuirii morale la locul de muncă – un subiect care capătă o amploare din ce în ce mai mare – completează cadrul de care trebuie să țină cont atât angajatorii, cât și angajații, în vederea asigurării unui climat optim de muncă și respectării drepturilor recunoscute angajaților”.
Acordarea de către instanțele române a unor daune morale în favoarea angajaților care au reclamat afectarea stării de sănătate fizice și psihice ca urmare a instalării sindromului de burnout profesional nu este o premieră, astfel că, din acest punct de vedere, decizia nu reprezintă o noutate absolută.
În schimb, nivelul daunelor morale acordate în acest caz este unul superior și va reprezenta, cel mai probabil, un reper valoric pe care îl vor putea avea în vedere și alte instanțe în soluționarea unor cauze similare, fără a fi însă obligate să țină cont de acesta.
Aprecierea cu privire la acordarea unor daune morale va trebui să fie făcută, ca și până acum, prin particularizarea circumstanțelor și analizarea elementelor specifice fiecărui caz dedus judecății, astfel încât să se asigure că daunele morale nu constituie o sancțiune excesivă pentru cel obligat la plata acestora, dar nici un mijloc de îmbogățire fără justă cauză pentru cel în favoarea căruia au fost acordate.
Respectarea legislației este întotdeauna cartea câștigătoare
Totuși, printre măsurile pe care ar trebui să le ia angajatorii pentru a evita situațiile în care angajații pot revendica burnout-ul pe baza unor circumstanțe false sau exagerate se numără respectarea cu strictețe a cadrului normativ aplicabil în materia asigurării sănătății fizice și psihice a salariaților și în materia combaterii și prevenirii hărțuirii morale la locul de muncă, sub toate formele sub care aceasta se poate manifesta, inclusiv stresul și epuizarea fizică.
Accentul ar trebui să fie pus pe prevenție, prin instituirea și conștientizarea cadrului formal de reglementare internă în rândul tuturor angajaților, implementarea procedurilor legale obligatorii, instruirea periodică a personalului, monitorizarea constantă a mediului de lucru și stabilirea unei structuri organizatorice adecvate prin raportare la volumul de muncă și fluctuațiile acestuia.
În acest sens, apelarea la specialiști pentru conceperea și derularea de programe de instruire și prevenție adaptate organizației, dar și documentarea tuturor măsurilor întreprinse de angajator în vederea asigurării unui mediu de lucru sănătos, sunt esențiale.
„Totodată, angajatorii trebuie să asigure investigarea internă adecvată a eventualelor cazuri semnalate, iar măsurile implementate ulterior în cadrul organizației trebuie să demonstreze preocuparea susținută a angajatorului de a asigura bunăstarea fizică și psihică a angajaților”.
Un material Legal Marketing
