România are toate elementele necesare pentru a deveni o destinație enoturistică, dar este nevoie de perseverență și obiective foarte clare, transpuse în planuri și implementate întocmai, spune Roxana Licara, product marketing manager și winecurator în cadrul EpicVisits. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a dezvolta cultura vinului mult mai bine în România, atât a statului, cât și a mediului privat și a asociațiilor de profil.
„Suntem o țară cu istorie în producerea vinului, cu regiuni viticole superbe, comparabile cu celelalte regiuni cunoscute din Europa. Țări precum Franța, Italia, Spania, Portugalia sau Ungaria au identitatea lor specifică recunoscută internațional. Știm că Șampania vine din Franța, Prosecco din Italia, Rioja din Spania, Porto din Portugalia și Tokaj din Ungaria. În grupurile de nișă și Feteasca noastră a început să fie cunoscută, e un început bun, trebuie să continuăm în direcția asta”, spune Roxana Licara.
Enoturismul, continuă ea, are ca și factori principali un vin foarte bun, autentic, premiat consecvent la concursurile de profil și o promovare internațională atrăgătoare a regiunii din care provine acesta, pentru a trezi interesul de a vizita acea regiune. Dar este susținut și de o cultură a vinului solidă din țara respectivă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Există deja o comunitate de străini care vizitează România în interes de afaceri și, cu această ocazie, descoperă și experiențe enoturistice autentice. Dar cu siguranță putem și trebuie să ajungem la un număr mai mare de oameni prin acțiunile noastre - de logistică, vânzări și marketing deopotrivă. Este nevoie de un efort colectiv din partea cramelor, oenologilor, somelierilor și agențiilor de marketing”, adaugă aceasta.
Deși se fac pași importanți în promovarea și dezvoltarea acestui segment atât pe plan local, cât și în străinătate, România este abia la început în ceea ce privește enoturismul, comparativ cu alte țări cu o istorie mai lungă în acest domeniu.
„Suntem priviți cu interes de cunoscători, aceștia deja au această curiozitate de a cunoaște mai bine România, datorita vinurilor românești din ce în ce mai calitative prezente la concursurile internaționale. Dar suntem la început în ceea ce privește enoturismul și promovarea acestuia în România și în străinătate”, precizează Roxana Licara, care consideră că România are un potențial încă neexplorat în ceea ce privește promovarea enoturismului în rândul românilor.
„Asta vine cu o curiozitate pentru cultura vinului, asocierea acestuia cu rețetele locale și o mai bună organizare pentru vizite a cramelor”.
Din păcate, continuă ea, în acest moment, cea mai mare problemă a cramelor este numărul mic de oameni educați în segmentul viticol, care pot susține o degustare cu o prezentare de cramă, în afară de proprietar, oenolog sau directorul cramei.
„Avem aproximativ 300 de crame active în România dintre care doar un sfert au spațiu dedicat pentru degustare la cramă. Dacă este să vorbim de enoturism numărul se reduce drastic. Acesta implică și un spațiu de cazare la cramă. Cea mai compactă zonă din acest punct de vedere este Dealu Mare, cu 40 de crame prezente și cu 8 unități de cazare.
Ideal ar fi ca în următorii 10 ani să putem răspunde în orice moment la simpla întrebare a unui străin: Ce vin îmi recomanzi să beau în România, din ce regiune și cu ce rețetă locală? Atunci am știi cu siguranță că suntem în direcția bună”, mai spune aceasta.
Pentru dezvoltarea enoturismului local, mai este necesar să se depășească și o barieră socială în ceea ce privește vinul.
„Sunt mulți oameni care încă produc vinul țărănesc, după rețeta bunicilor, în marea parte a țării. Și de ce să încerci vin la cramă când tu ai vin de casă. Și mai este și acest concept greșit că vinul produs de crame are chimicale și nu este sănătos.
Nu contest că există și acest tip de vin de duzină, dar cred că putem să distingem diferența cu toții. În România, în 2023, în continuare aproximativ 50% din locuitori sunt în mediul rural.
În acest caz, cred că o zi a porților deschise pentru localnici este binevenită pentru că majoritatea cramelor sunt în mediul rural. Astfel oamenii pot veni să deguste, să întrebe, să viziteze crama și să își deschidă perspectiva din acest punct de vedere”, afirmă Roxana Licara, care consideră că românii abia au început să-și dezvolte apetitul pentru acest tip de turism, pe măsură ce au început să călătorească mai des în afara țării și să aibă acces la vinuri de calitate.
„Aici ideile de a atrage sunt multiple: degustări ghidate de oenologul cramei invitate în diferite restaurante din oraș, cărți de specialitate, cursuri de specialitate, degustări ghidate de somelier specifice pentru regiuni sau soiuri. Evenimente dedicate cu vizite la cramă în care vinul joacă un rol principal, așa cum noi facem cu DiWine Experiences. Toate acestea stârnesc curiozitatea și astfel oamenii își doresc să ajungă la cramă”, completează ea.
În acest moment, există diverse inițiative care au ca scop dezvoltarea segmentului enoturistic local, precum ReVino, Asociația de Enoturism sau DiWine Experiences.
„Începând cu luna ianuarie a acestui an am lansat împreună cu istoricul Anita Sterea de la Asociația Culturală Nouă Ne Pasă proiectul DiWine Experiences, un concept dedicat conexiunii dintre vin și cultură. Este un proiect cu 12 evenimente ce a debutat cu Povestea Vinul Antic în spațiul românesc, continuat cu un pairing delicios, Love Wine& Chocolate, în care am aflat cum se asociază aceste 2 afrodisiace, dar și cum au ajuns dulciurile în București, urmat apoi de Flowers, Wine&Music, o degustare de vinuri florale într-un spațiu extraordinar - Casa Pictorului Alexandru Țipoia.
În 6 Mai vom păși într-una dintre cele mai frumoase povești ale vinului din România în cadrul evenimentului Familia Regală și Vinul, printr-o vizită la Pivnițele Rhein Azuga, cel mai vechi producător de vin spumant din România, furnizor al casei regale”, mai spune Roxana Licara.
Fiecare dintre aceste evenimente conține o parte culturală, istorică și o parte specifică vinului cu degustare inclusă.
„Ne dorim să îmbunătățim cunoștințele participanților și să deschidem apetitul pentru vin și cultură. Asta este ceea ce Franța, Italia, Spania au dezvoltat la nivel de artă, exact această experiență autentică locală pe care vinul ți-o oferă prin multiplele sale fațete. Vinul a fost mereu o sursă de inspirație pentru marii pictori (vom vedea asta la evenimentul Picasso și Vinul), a strâns comunități în jurul lui la recoltă (tema evenimentului Picnic la cules de struguri), a dat naștere unor asocieri culinare de poveste și a creat pasiuni”, precizează aceasta, adăugând că, în acest moment, orice inițiativă făcută cu profesionalism și respectul cuvenit pentru industrie, oameni și cultura vinului este binevenită.
Și, cu siguranță, există o nevoie de cât mai mulți oameni instruiți în acest domeniu indiferent că este vorba de oenologi, somelieri sau coordonatori de enoturism.
„Pentru anul 2024 pregătim chiar noi un program de o mai mare amploare cu DiWine Experiences, pentru că observăm că piața solicită acest lucru, mai ales în orașele mari din țară”, subliniază ea.
Roxana Licara mai spune și că România poate să atragă mai mulți turiști străini interesați de enoturismul local prin educație, printr-o cultură a vinului solidă, prin promovarea la concursurile de specialitate și la târgurile de specialitate, prin parteneriate dintre sectorul HoReCa și a celui viticol împreună și, nu în ultimul rând, prin facilitarea la experiențe de degustare (rezervări online rapide, să existe un program al experiențelor de degustare bine comunicat, fără restricții privind numărul minim de persoane, mai multe locuri de cazare lângă crame sau măcar să existe transportul asigurat).
„Este nevoie de implicarea noastră, a tuturor, în a dezvolta cultura vinului mult mai bine în România. Competiția este binevenită și ne ajută sa creștem calitatea vinurilor, să pregătim experiențe de degustare reușite. Putem lua exemplul marilor țări în acest caz. Acolo, personalul de la cramă este atent la gusturile fiecărui vizitator la cramă, dar, în același timp, te ghidează în degustarea vinurilor lor asociate cu anumite rețete locale.
Crama este deschisă și pentru a face degustare cu o singură persoană, dar și cu grupuri și există personal instruit prezent în toate cramele. Un alt lucru care ajută la această cultură a vinului sunt winebarurile, enotecile, restaurantele în care găsești oameni pregătiți și care au seri speciale de degustare pentru regiuni, soiuri de struguri sau crame și, de fiecare dată, asocierea cu rețetele este recomandată”, precizează acesta.
România are 180.000 de hectare de viță de vie și aproximativ 300 de crame, chiar dacă deține cel mai mare număr de podgorii din Europa și ocupă locul 6 la suprafața terenului agricol, conform unui studiu realizat de Eurostat. Italia însă are o suprafață de 652.000 de hectare de viță de vie și 255.000 de crame, dintre care 70% cu sală de degustare și 15% cu unitate de cazare la cramă. Așadar, încă mai e mult loc de dezvoltare în România în ceea ce privește enoturismul.
„Suntem printre țările sprijinite cu fonduri europene în dezvoltarea multor sectoare private, printre care și cel viticol. Dar cred că este foarte importantă și mobilizarea si perseverența noastră de a accesa aceste fonduri.
Plantarea sau replantarea viței de vie este lungă și destul de costisitoare, ajunge la aproximativ 15.000 de euro/ha, iar pentru o cramă boutique sunt necesare minim 3-5 ha. O viță de vie tânără va produce abia din al 5-lea an struguri cu identitate, așa cum italienii m-au învățat. Iar când vorbim de rentabilitatea unei crame, vorbim de o investiție pe termen lung, o pasiune care trece de la o generație la alta”, mai spune ea.
Fiecare din regiunile viticole din România are un potențial unic de dezvoltare, în primul rând datorită soiurilor autohtone și a asocierii acestora cu rețetele locale. Administrativ, cele mai avantajate regiuni sunt cele de lângă București și orașele mari precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și Constanța.
„Podișul Transilvaniei este o zonă favorabilă producției spumantelor, Dealurile Moldovei reprezintă cea mai întinsă regiune cunoscută prin vinurile albe, seci și dulci, Grasa de Cotnari este printre cele mai bune vinuri din lume.
În Dealurile Munteniei și Olteniei avem cea mai mare concentrare de crame în Dealu Mare, una dintre cele mai dezvoltate regiuni viticole din România, foarte aproape de București, dar o mențiune specială avem și pentru zona Drăgășani unde Negru de Drăgășani începe să devină un simbol al calității.
În Dealurile Banatului, Crișanei și Maramureș producători pasionați redau viața unui soi de struguri alb cu un mare potențial: Mustoasa de Maderat și atrag în fiecare weekend curioșii noștri vecini de peste Tisa la cramă.
Colinele Dobrogei este o altă regiune recunoscută pentru vinurile de calitate încă din antichitate, o regiune cu un climat deosebit de avantajos, unde avem Vinul de Murfatlar cu renume internațional. Această regiune a avut vinuri pe lista scurtă de preferințe a familiei regale a României în majoritatea perioadelor”, explică Roxana Licara.
Ea menționează și Terasele Dunării cu Podgoria Ostrov, o regiune pitorească, de frontieră, plină de istorie, la malul Dunării, unde recolta strugurilor este un motiv de sărbătoare iar vinul a jucat un rol important pentru toate civilizațiile stabilite aici: greacă, geto-dacică sau romană.
„Nu putem uita că nisipurile din sudul țării au Băbească Neagră și Roșioara, zone unde sunt cultivate și cele mai gustoase legume”, adaugă aceasta.
