Creșterea prețurilor medicamentelor pentru menținerea acestora pe piață și asigurarea accesului pacienților la tratamente, introducerea calculului diferențiat al taxei claw-back, încheierea unor acorduri-cadru cu producătorii pe o perioadă de 4 ani pentru asigurarea necesarului de medicamente și crearea unei platforme naționale unde să fie integrate registre de boli și medicamente și actualizarea informațiilor. Sunt câteva dintre recomandările avansate la Profit Health Forum pentru a atenua disfuncționalitățile de pe piața medicamentelor.
Conferința a fost transmisă în direct pe site-ul Profit.ro, cât și la Look TV, fiind organizată cu sprijinul acordat de abbvie, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente adem-romania.ro, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România ADRFR, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România APMGR, High-Tech Systems&Software, Janssen, MedLife și Terapia, cărora le mulțumim pentru participare.
Variația prețurilor medicamentelor influențează menținerea sau dispariția acestora de pe piața din România, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a asigura accesul pacienților la tratamente, afirmă Robert Popescu, Președinte, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Să oferim acces pacienților care au nevoie la medicamente, să nu fim noi cei care să alungăm medicamentele din piață. Prețurile medicamentelor sunt sub minimul european, iar noi trebuie să oprim scoaterea medicamentelor din piață. Trebuie să găsim soluții, iar numărul mare de produse trebuie să se armonizeze cu resursele limitate. Trebuie introduse prețuri mai mari la medicamente pentru ca producătorii să nu iasă de pe piață”, a specificat Popescu.
Conform acestuia, pacienții ar trebui să aleagă dacă să plătească un preț mai mare pentru medicamente, dar să aibă asigurat accesul la acestea pentru că rezistă pe piață, sau să le cumpere mai ieftine, riscând să nu le mai găsească după un anumit timp. El punctează faptul că, în ultimii 3 ani,, un număr de 2.000 de medicamente generice au fost scoase de pe piață.
„Efectul reducerii prețurilor în 2015 a fost scoaterea a 2.000 de produse de pe piață. Reușim să mai scoatem câteva, 50 sau 100 de care au nevoie sute de pacienți. Dăm o lovitură în plin pacienților dacă produsele nu au generice”, spune Robert Popescu, specificând că există medicamente importante care au dispărut, nu doar cazul imunoglobinelor, acesta fiind mediatizat. „Este un experiment eșuat ceea ce am reușit să facem în ultimul timp în domeniul medicamentelor”, a precizat acesta.
De altfel, Christian Rodseth, Managing Director Janssen România, susține că statul trebuie să se concentreze pe inovație și pe stabilirea prețurilor corecte. „Dacă nu există inovație, oamenii mor, bolile evoluează, iar dacă oamenii sunt sănătoși, crește și economia. Vor fi întotdeauna pacienți și avem nevoie de tratamente care să îi vindece”, a precizat Rodseth.
La rândul său, Adrian Ionel, Director General Unifarm, consideră că mecanismele de preț trebuie să fie potrivite și adaptate capacității financiare a statului român pentru asigurarea unei continuități în tratarea pacienților.
„Un medicament orfan sau un medicament care a ieșit de pe piață trebuie oferit pacientului dacă are nevoie. Trebuie să generăm o politică de cooperare între instituțiile statului și cele private”, a specificat Adrian Ionel, adăugând că eliminarea taxei clawback pentru imunoglobulină nu a adus înapoi producătorii pe piață.
Directorul General Unifarm a precizat că vor ajunge în România 1.000 de doze de imunoglobuline în decursul zilei de astăzi și 3.850 doze în noaptea de vineri spre sâmbătă.
În ceea ce privește exportul paralel de medicamente, Coralia Kreyer, Executive Director la Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), a precizat că dozele de imunoglobuline nu au fost niciodată exportate, iar în cazul medicamentelor necesare pentru pacienți, acestea vor fi doar importate.
„Toată lumea are obligația de serviciu public, fie că vorbim de producători sau de distribuitori, dar aceștia nu pot respecta obligația din cauza prețurilor sau a taxelor, având dreptul să exporte, și așa fac”, a adăugat Kreyer.
La rândul său, Liviu Popescu, Director Relații Externe la Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a adăugat că nimeni nu vorbește despre diferențele între domeniul sănătății în România și cel din alte state european. „În privința accesului la medicamente, suntem departe de standardul european”, a precizat acesta, susținând că România a fost depășită de țări precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia, nu doar Marea Britanie și Germania.
O altă temă dezbătută a fost taxa clawback și menținerea acesteia la nivelul actual, iar cu cât prețul este mai mic, cu atât taxa claw-back are un impact fiscal mai mare, iar riscul ca medicamentele să dispară este mult mai ridicat, conform spuselor lui Adrian Grecu, Președinte Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Acesta solicită introducerea calculului diferențiat al taxei claw-back pentru medicamentele generice și pentru cele inovative întrucât medicamentele generice sunt cu 35% mai ieftine decât corespondendele lor inovative, iar medicamentele generice să fie aprobate în 24 de ore.
De altfel, Cristian Grasu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, susține că toate părțile trebuie implicate în acest domeniu pentru a avea rezultate pozitive, atât instituțiile statului, cât și pacienții. „Niciun doctor nu a vindecat singur o boală, ci cu ajutorul pacientului”, a spus acesta.
„Modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmărește procesul de plată al medicamentelor, reușește să gestioneze acordarea medicamentelor la care statul are contribuție, iar când trebuie să iei decizii, trebuie să ai informații actualizate”, a spus Cristian Grasu, susținând că vor să creeze o platformă naționale unde să fie integrate registre de boli și medicamente.
„Pregătim un set de strategii până în anul 2030 pentru a rezolva problemele, a prioritiza, a evalua necesarul de finanțare și a stabili un necesar de bugetare pe an pentru a ne atinge obiectivele”, a mai adăugat acesta.
„Încheiem acorduri-cadru pe 2 ani cu producătorii pentru achiziția medicamentelor, iar mecanismele de încheiere de acord-cadru se fac cu mult timp înainte pentru a nu mai exista hiaturi”, a precizat de asemenea Cristian Grasu, susținând că este important ca ministerul să planifice din timp achizițiile deoarece nevoile pacienților sunt mari, iar produsele sunt în cantătăți mici, insuficiente.
„Nu este posibil să cumperi cantitatea pe care ți-o dorești în privința vaccinului gripal decât dacă ai discutat cu producătorii cu 2 ani înainte. Producătorii sunt puțini”, a mai spus secretarul de stat, susținând că încearcă să estimeze modul în care va evolua natalitatea pentru stabilirea cantităților de vaccin pe o perioadă de 4 ani și transmiterea furnizorilor necesarul de vaccinuri.
„Producătorul își va planifica producția pentru a acoperi aceste nevoi. Există un acord cadru pe mai mult de 2 ani, noi sperăm pe 4 ani și după finalizarea acestuia se reînnoiește tot pe 4 ani”, a mai precizat acesta.
